Saptamana trecuta, in 29 iulie, am avut ocazia de a vizita Blajul, cu ocazia Transylvania Fest 2011 . Mi-a facut mare placere aceasta scurta vizita, cu atat mai mult cu cat cativa dintre prietenii mei au participat la Concursul de arhitectura organizat in cadrul festivalului, menit a oferi solutii pentru reabilitarea Palatului Cultural din oras.
Cladirea Palatului Cultural din Blaj, aflata in Piata 1848, a fost distrusa de un incendiu si, precum multe alte cladiri cu valoare istorico-culturala de la noi, a ramas pana acum de izbeliste. Aflat in aceasta cocheta piata, vizitatorul nu-si da seama ca tot ce a ramas din cladire este “invelisul” exterior, insa odata patruns in interior ramane frapat de totala discordanta cu fatada. Nu exista acoperis. Natura a fost repusa in drepturi: vegetatia creste nestingherita in inima fostei sali principale, scena este dominata de un “decor” luxuriant, iar singurii vizitatori, carora le-a placut locatia atat de mult incat s-au mutat definitiv, sunt porumbeii, alaturi de, cred eu, cel putin un liliac! Intregul ansamblu aduce a cetate parasita, iar pentru ochiul neantrenat este nevoie de un real exercitiu de imaginatie pentru a vedea o cale de iesire.
Dupa lasarea serii, in ciuda timpului ploios, aceasta ruina care aproape ca te agasa inainte si te enerva asemeni unui parvenit, care vrea sa para ceea ce nu e, s-a transformat intr-un spatiu plin de farmec. Am ramas din nou fascinat de ceea ce poate crea talentul omului. Nu sunt un maestru al descrierilor si stiu ca nu pot face dreptate pe deplin prietenilor mei care au muncit mult pentru a realiza acest proiect. Pot spune doar ca m-am simtit aproape ca intr-un basm. Lumini, forme geometrice, proiectii, natura bezmetica, insecte, caramida expusa, lumanari, cuie, nelipsitii porumbei, cerul innorat, moloz, urme de foc, ploaie, lume buna, muzica, umbre, sampanie, alb…
In acest cadru diferit a fost organizata o “Cina la Palatul Cultural”. Meniul a fost alcatuit din retete descrise in “Cartea regala de bucate” a principesei Margareta a Romaniei: s-a inceput cu o Supa vieneza de cartofi, dupa reteta Arhiducesei Maria Magdalena a Austriei, urmata de Tarta cu ceapa caramelizata si branza de capra a principelui Nicolae si Salata cu paine de porumb si ardei iute a principesei Irina. Felul principal a constat intr-un risotto cu vin rosu asemanator cu Risotto al Barbaresco (principesa Margareta & principele Radu), servit cu pui, iar pentru desert o spuma de rubarba, coacaze rosii si smantana dulce, inspirat de Rød grød med fløde (reteta reconstituita de Principesa Mostenitoare dupa desertul servit adesea de bunica sa materna, principesa Margareta a Danemarcei). Am savurat pe deplin toate aceste bunatati, dar cel mai mult m-am bucurat de atmosfera deosebita si de reusita prietenilor mei, pe care ii felicit din nou!
Grapefruit cu rom
Incep in aceasta postare un nou capitol de retete apartinand principesei Tatiana Radziwill, despre a carei familie si legatura legatura cu Casa Regala a Greciei voi scrie ulterior.
Grapefruit-ul cu rom este un desert rapid si usor de pregatit: am ales un grapefruit rosu, mare, pe care l-am taiat in doua, iar folosind un cutit de fructe am desprins jur-imprejur coaja, fara a indeparta de tot fructul. Am pus jumatatile de grapefruit intr-o tava, cu coaja in jos, si le-am acoperit cu cate o lingura de zahar brun si cate doua linguri de rom brun, dupa care am introdus tava in cuptorul incalzit in prealabil la 180˚C. Am lasat grapefruit-ul la cuptor pentru 20 de minute, pana cand zaharul s-a topit si a format un sirop superb impreuna cu romul si zeama fructului.
Asemeni merelor coapte, acest desert este pe atat de gustos, pe cat e facil de pregatit si poate fi o solutie rapida de desert cand timpul e o problema.
Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 100.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu