6.9.11

Saptamana 35






Se implinesc azi 71 de ani de cand MS regele Mihai I ajungea pentru a doua oara la tronul Romaniei, in urma abdicarii lui Carol al II-lea. Azi, in al 90-lea an al vietii sale, avem nevoie de prezenta Regelui mai mult ca oricand. Vremurile de azi s-ar putea sa nu fie chiar la fel de tulburi ca si cele din 1940, insa noi ca popor suntem. Avem nevoie de Rege la fel de mult ca acum sapte decenii! Am mai spus acest lucru: pentru mine si pentru multi alti romani, inclusiv care nu sunt monarhisti, Regele si Familia Regala raman o insula de stabilitate, bun simt, decenta, patriotism si, de ce nu, eleganta. Nu am multe certitudini, insa acest lucru il cred cu tarie.
La fel cred ca o invitatie adresata Regelui de a lua cuvantul in Parlament in acest an ar aduce un plus de prestigiu acestei institutii si ar facilita ascultarea de catre popor, prin reprezentantii sai alesi, a cuvantului celui care cu siguranta ii vrea doar binele. Sunt convins ca ar fi o lectie unica nu doar pentru Legislativ, ci pentru intreaga tara.


***


Blazonul familiei Radziwill



Inchei in acesta saptamana capitolul de retete trimise Principesei Mostenitoare de catre principesa Tatiana Radziwill.
Principesa Tatiana face parte din renumita familie nobiliara de Radziwill, de origine lituaniana, insa legaturile de rudenie cu principesa Margareta a Romaniei sunt determinate de descendenta materna a principesei Radziwill. Mama sa a fost principesa Eugenia a Greciei & Danemarcei, fiica principelui George al Greciei & Danemarcei si nepoata regelui George I al Greciei.

Tatiana Radziwill


Principesa Eugenia a fost casatorita mai intai cu principele Radziwill, iar mai apoi cu principele de Torre e Tasso (Thurn und Taxis, in varianta germana), astfel ca principesa Tatiana Radziwill are un frate vitreg, actualul principe de Torre e Tasso, care si-a adus si el contributia la Cartea regala de bucate. Voi aborda reteta sa in postarea de saptamana viitoare.

ALR principesa Maria, principele George si principesa Eugenia
ai Greciei


Bunicii materni ai principesei Radziwill – principele George al Greciei si principesa Maria, nascuta Bonaparte – au format un cuplu destul de excentric. In documentarul A Royal Family, care face o prezentare “din interior” a descendentilor regelui Christian IX al Danemarcei, puteti asculta niste anecdote de familie povestite de Marea Ducesa Josephine Charlotte a Luxemburgului, care ne povesteste cum principele George, sau “unchiul Goggi”, dupa cum il numea, a fugit dupa ea cu proteza in mana, sau principele Mihai al Greciei, care povesteste cum, plictisita fiind de ceremonia oficiala, principesa Maria (adepta psihanalizei si eleva lui Freud) a incercat sa-l psihanalizeze pe vecinul sau de scaun in timpul incoronarii reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care se intampla sa fie François Mitterand...
Tabelul genealogic de mai jos descrie descendenta principesei Tatiana Radziwill din Casa Regala a Greciei, precum si legatura de rudenie cu Principesa Mostenitoare a Romaniei:






Andive gratinate


Am fiert pentru 10 minute 4 andive mari, pe care le-am pus apoi la scurs.
Am pregatit un sos Béchamel, le fel ca si in Saptamana 33 (cantitatile sunt insa diferite): am topit un sfert de pachet de unt unt in care am amestecat bine 5 linguri de faina alba (cu grija ca sa nu se arda si sa nu ramana cocoloase), dupa care am adaugat, putin cate putin, jumate de litru de lapte rece. Am amestecat bine, la foc potrivit, pana cand sosul s-a ingrosat, si am condimentat cu sare, dupa care am lasat sosul sa se raceasca, am adaugat cateva linguri de branza rasa si am amestecat.

Am luat fiecare andiva si am infasurat-o in cate o felie de jambon, dupa care am asezat toate andivele intr-un vas de sticla ce poate fi introdus la cuptor si le-am acoperit cu sosul Béchamel si inca niste branza rasa. Am pus totul la frigider.

Inainte de a servi, am pus vasul in cuptorul incalzit la 180˚C, pana cand branza s-a topit si andivele erau rumene. Am decorat cu patrunjel verde.






Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 95.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu