Saptamana 29

Olanda este, fara indoiala, una dintre cele mai progresiste tari ale lumii. Societatea olandeza este caracterizata de modernitate, democratie absoluta si acceptarea diversitatii. In anumite sectoare ale vietii sociale, se poate spune ca aceasta tara este deschizatoare de drumuri, anumite demersuri din ultimii ani referindu-se la chestiuni pe care am putea sa le numim cel putin „delicate”. Imaginea de ansamblu al tarii digurilor este aceea de a fi in pas cu modernitatea oarecum presupusa de secolul XXI, si, dupa cum am aratat mai sus, in anumite domenii, chiar cu cativa pasi inainte. Poate parea astfel paradoxal faptul ca forma de guvernamant a Olandei este monarhia – aceasta institutie de o vechime remarcabila, cu radacini infipte ferm in traditie.

Consider modelul monarhiei olandeze un exemplu excelent in ceea ce priveste puterea monarhiei de a se transforma, de a se reinventa si de a se acomoda la realitatile vietii contemporane pentru a se face folositoare societatii si pentru a raspunde nevoilor acesteia.

Regina Beatrix a reusit sa gaseasca echilibrul. Domnia ei a inceput in conditii dificile, insa, cu hotarare, si-a luat foarte in serios rolul de sef al statului, transformand monarhia in ceea ce este azi: o institutie extrem de moderna, extrem de riguros gandita si planificata, in cadrul careia profesionalismul si eleganta se impletesc cu succes.

Prinsjesdag - MS regina Beatrix deschizand Parlamentul de la Haga

Regina se bucura de un imens respect din partea cetatenilor si este foarte populara, lucru demonstrat de sondajele de opinie, precum si de evidentele gesturi de afectiune din partea poporului. Aceasta situatie se datoreaza, fara indoiala, viziunii pe care Regina o are asupra monarhiei. Institutia monarhica poate reprezenta un punct de referinta in ceea ce priveste identitatea individului, iar importanta si pozitia acestei institutii depind in totalitate de sustinerea majoritatii poporului. Daca acesta din urma nu ar mai considera ca monarhia ii apartine si, in consecinta, nu si-ar mai oferi sustinerea, institutia monarhica ar fi de prisos. In prezent, Regina foloseste considerabila popularitate de care dispune, printre altele, in scopul sustinerii unor cauze precum protectia mediului sau integrarea europeana.

Regina Beatrix a Olandei, la fel ca si omologii sai scandinavi, ia foarte in serios rolul familiei sale ca simbol al identitatii nationale. Casa de Orania-Nassau a ocupat un rol central in istoria olandeza pentru mai bine de patru secole, fiind in continuare simbolul primordial al identitatii nationale.

Casatoria, in anul 2002, a printului mostenitor Wilhelm-Alexander cu Maxima Zorreguieta, a carei tata a facut parte din guvernul Videla din Argentina, in timpul caruia au fost incalcate drepturile omului, a amenintat popularitatea familiei regale, insa personalitatea noii Printese Mostenitoare, cuplata cu o campanie foarte bine gandita de P.R., care a inclus o rapida invatare a limbii olandeze, precum si vizite ale cuplului princiar in toate cele 12 provincii ale tarii, au sporit chiar si mai mult sustinerea din partea poporului pentru institutia monarhica si familia regala aflata in fruntea sa.

ALR principesa Maxima & principele Wilhelm-Alexander
alaturi de MS regina Beatrix

Astfel, sondajele de opinie aratau un procent de aproximativ 80% din cetateni ca fiind sustinatori ai reginei Beatrix, fapt ce confirma pozitia solida a institutiei monarhice in regatul olandez. O evolutie ascendenta de invidiat, daca se au in vedere momentele dificile din 1966 sau 1980, cand institutia, precum si actuala suverana, se aflau intr-o situatie delicata.

Bouillabaisse de la Mer du Nord

(supa de peste)

Am topit o lingura de unt intr-o oala si am adaugat la calit o ceapa alba, taiata in bucati mari. Dupa ce s-a patruns ceapa putin, am adaugat midiile, impreuna cu niste frunze de telina si am diluat totul cu 2/3 dintr-o sticla de vin alb, sec. Am acoperit oala si am lasat-o la foc mare. Am scos midiile, le-am asezat deoparte si am strecurat lichidul ramas in oala.

Separat, am topit 2 linguri de unt, peste care am adaugat morcovi, praz si tije de telina, toate taiate pe lungime. L-am lasat putin la calit, dupa care am adaugat un polonic din zeama de vin alb si unt, de pe midii. Am acoperit oala cu un capac si am lasat-o la fiert, la foc mic.

In continuare, am adaugat pestele file peste legumele din oala, am condimentat cu sare si piper si am acoperit cu restul de zeama ramasa in urma midiilor. Am acoperit din nou oala si am introdus-o la cuptorul incalzit la 180˚C pentru un sfert de ora.

La final, am scos oala din cuptor, am asezat pestele in boluri de supa, iar zeama ramasa in oala am potrivit-o cu smantana. Am adaugat in boluri, deasupra pestelui, cate 2 polonice de supa si am garnisit cu patrunjel verde.

Este o reteta deloc dificil de realizat si extrem de gustoasa, cu care inchei capitolul dedicat principesei Ana de Ligne.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 126-127.