In postarea anterioara am facut o prezentare a rolului constitutional pe care Marele Duce il joaca in Luxemburg, iar in prezenta postare doresc sa ma opresc putin asupra circumstantelor care au stat la baza actualei succesiuni la tronul Marelui Ducat.
MS regele Wilhelm III al Olandei, Mare Duce de Luxemburg |
Pentru 75 de ani, Luxemburgul a fost unit cu Olanda intr-o uniune personala, astfel ca regele Olandei era, in acelasi timp, si Mare Duce de Luxemburg. Aceasta stare de fapt a fost una dintre deciziile luate in urma razboaielor napoleoniene, prin Congresul de la Viena (1815). Desi casatorit de doua ori, Wilhelm al III-lea de Orania-Nassau nu a avut niciun mostenitor de sex masculin care sa-i supravietuiasca, astfel ca la moartea sa, in 1890, tronul Olandei a revenit fiicei sale, Wilhelmina.
MS regina Wilhelmina |
Intru-cat in Luxemburg era valabila Legea Salica, ce interzice succesiunea la tron a femeilor si urmasilor lor, uniunea personala dintre cele doua state a luat sfarsit, iar tronul Marelui Ducat a revenit lui Adolf de Nassau, mostenitorul agnatic al dinastiei. Detaliile regulii de succesiune au fost stabilite prin Pactul Familiei Nassau. Situatia a fost asemanatoare evenimentelor din 1837, cand, odata cu succesiunea reginei Victoria la coroana britanica, s-a destramat uniunea personala dintre Regatul Unit si Hanovra (de asemenea guvernata de Legea Salica), care dainuia inca din anul 1714.
ASR Marea Ducesa Charlotte de Luxemburg |
Oarecum curios este faptul ca, la doar 22 de ani dupa separarea de Olanda, Luxemburgul avea sa aiba prima sa Mare Ducesa domnitoare deoarece Wilhelm al IV-lea, care ii succedase in 1905 Marelui Duce Adolf, a avut sase fiice in urma casatoriei cu infanta Maria Ana de Braganza (Portugalia) si niciun fiu. Marea Ducesa Maria Adelaida a domnit pana la sfarsitul primului razboi mondial, cand, datorita implicarii sale active in viata politica, a fost nevoita sa abdice in favoarea surorii sale, devenita in 1919 Marea Ducesa Charlotte, simbolul rezistentei luxemburgheze fata de Germania nazista. Charlotte a fost succedata la tron de fiul sau Jean si a fost bunica actualului Mare Duce Henri.
Luna trecuta, suveranul actual anunta oficial prin intermediul maresalului Curtii modificarea regulilor de succesiune la tronul Marelui Ducat in sensul introducerii egalitatii absolute intre barbati si femei in materie de succesiune.
Tabalul genealogic de mai jos ilustreaza linia succesorala din Olanda si Luxemburg, dupa 1890:
Bouneschlupp
(supa luxemburgheza de fasole verde)
Am calit 300g de bacon feliat subtire pana cand a devenit foarte crocant si l-am pus deoparte, pe un servetel de hartie. In grasimea ramasa in oala am calit o ceapa rosie si un morcov, taiate cubulete, pana cand s-au inmuiat (fara sa capete culoare). Am adaugat la ceapa si morcov doi catei de usturoi taiati marunt (atentie: usturoiul devine foarte amar daca se arde), am amestecat bine, dupa care am adaugat aproape ½ kg de fasole verde.
Am acoperit legumele cu apa rece si le-am dat un clocot, dupa care am pus capacul pe oala si am redus focul, lasand totul sa fiarba incet. Am adaugat jumate din bacon pentru ca supa sa prinda gust si am pastrat restul pentru garnisire, la final. De asemenea am curatat patru cartofi si i-am taiat cuburi, dupa care i-am adaugat la supa.
Am pastrat totul la fiert pana cand cartofii s-au patruns de tot, iar la final am adaugat sare si piper (e bine de tinut minte ca baconul contine destul de multa sare, deci atentie la cantitati!) si am dres cu smantana proaspata.
Am servit Bouneschlupp in boluri de supa incalzite si am garnisit cu restul de bacon crocant si patrunjel proaspat.
Gudden appétit!
Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 124.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu