Saptamana 55

Saptamana trecuta scriam despre Jubileul de Rubin al Reginei Danemarcei, care a avut loc luna aceasta la Copenhaga. Printre invitatii aflati in capitala daneza cu aceasta ocazie s-au aflat si Principele Mostenitor si Principesa Mostenitoare ai Greciei, Pavlos si Marie Chantal. Pavlos este nepotul reginei Margarethe a II-a, fiind primul fiu al reginei Anne-Marie a Greciei, sora mai mica a acesteia.

Fiind atat de apropiat inruditi cu Familia Regala a Danemarcei, prezenta cuplului princiar elen nu a fost o surpriza. Pentru marii iubitori de bijuterii regale surpriza a fost insa tiara purtata de Marie Chantal la balul de la Palatul Christianborg – tiara cu diamante a reginei Sofia a Greciei.

MS regina Sofia a Greciei

Aceasta bijuterie deosebita nu a mai fost vazuta in public de zeci de ani si majoritatea lumii credea ca fost vanduta de Casa Regala elena dupa plecarea in exil. Tiara cu diamante se pare ca ar fi fost un cadou pentru Sofia (nascuta principesa a Prusiei, verisoara primara a reginei Maria a Romaniei) din partea mamei sale, Victoria, cunoscuta la acea vreme ca Imparateasa Frederick a Germaniei, prima fiica a reginei Victoria a Marii Britanii, cu ocazia casatoriei dintre Sofia si Constantin al Greciei, viitorul rege Constantin I.

Din pozele vremii se poate deduce ca aceasta bijuterie a fost una dintre preferatele Sofiei, care a avut o casnicie fericita, dar a carei viata a fost marcata de neintelegerile cu fratele sau mai mare, kaiserul Wilhelma al II-lea al Germaniei, dar si de exilul datorat instabilitatii politice din Grecia.

MS regina Elena a Romaniei

Regele Constantin I si regina Sofia au fost parintii Reginei-Mama a Romaniei – Elena – care, desi nu a fost niciodata in posesia tiarei cu diamante, are un impresionant set de portrete care o infatiseaza purtand-o. In cadrul postarii din Saptamana 35, am ilustrat printr-un tabel genealogic linia succesorala la tronul Greciei. Daca in cazul regilor Alexandru si George al II-lea ai Greciei situatia a fost oarecum diferita, in cazul regelui Paul putem vorbi despre o casatorie “viabila”, iar Frederika de Hanovra si-a indeplinit cu mult mai mult success indatoririle de regina-consoarta a Greciei. In 1947 ea a intrat in posesia bijuteriilor regale, iar tiara cu diamante a reginei Sofia a fost una dintre piesele sale favorite pe care a purtat-o in numeroase portrete oficiale.

MS regina Frederika a Greciei
(purtand tiara cu smaralde drept colier,
vezi Saptamana 15 )

Anne-Marie a Danemarcei a devenit regina Greciei in anul 1964 insa eu nu stiu ca ea sa fi purtat vreodata tiara cu diamante a reginei Sofia. Nu am vazut niciodata vreo poza oficiala care sa confirme faptul ca Familia Regala a Greciei se afla in continuare in posesia acestei bijuterii, pana la evenimentele de la mijlocul acestei luni, mai bine de 40 de ani mai tarziu. Forumurile inaintau ipoteza ca tiara sa fi fost vanduta in anii exilului si apoi reachizitionata de curand de catre instarita familie Miller, din care se trage Marie Chantal, insa eu nu am gasit nicio confirmare oficiala in acest sens. Ma bucur insa ca o piesa atat de frunoasa si plina de istorie ne fascineaza in continuare.

© Chris Jackson/Getty Images
ASR Principesa Mostenitoare a Greciei

Pui continental

Aceasta este cea de-a doua reteta trimisa Principesei Mostenitoare de catre principesa Irina si sotul acesteia, domnul John Wesley Walker. Reteta este o favorita a familiei. Personal, am fost incantat de simplitatea ei.

Am fiert o punga de orez conform instructiunilor de pe pachet, asa incat a ramas putin nefiert. Am pus orezul scurs de apa intr-un vas de Jena, am adaugat peste el sase pulpe de pui spalate si condimentate cu sare si am turnat deasupra aproximativ jumatate de litru de supa-crema de ciuperci. Am taiat felii cateva ciuperci albe si le-am asezat deasupra pulpelor de pui si am introdus vasul de Jena la cuptor, la foc mediu, pentru 90 de minute.

Am servit pulpele de pui condimentate cu praf de chilli, alaturi de orez si ciuperci, iar pentru ornare am folosit patrunjel verde, proaspat.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 55.