Saptamana 62

Blazonul ducilor de Galliera

Cea de-a treia sora a reginei Maria a fost principesa Beatrice, cunoscuta in familie sub numele de Baby Bee sau Bea. La fel ca si Maria, Beatrice s-a nascut in Anglia, la Eastwell Park, cu noua ani dupa sora ei cea mai mare. In paginile cartii Dearest Missy aflam multe informatii despre tineretea principesei Beatrice si despre legatura sa cu Ducesa de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha, mama sa.

ASR principesa Beatrice de
Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha

Mai putin cunoscut este faptul ca Beatrice a fost extrem de indragostita de varul sau primar, Marele Duce Mihail Alexandrovich, fratele tarului Nicolae al II-lea, cu care ar fi vrut sa se casatoreasca in primii ani ai secolului al XX-lea. Relatia si corespondenta dintre ei, care nu au avut ca finalitatea castoria, sunt descrise in cartea scrisa de Rosemary & Donald Crawford. Se pare ca principalul motiv care ar fi stat in calea tanarului cuplu a fost impotrivirea Bisericii Ortodoxe fata de casatoriile intre veri primari. Mama principesei Beatrice, Ducesa de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha, era sora tarului Alexandru al III-lea, tatal Marelui Duce Mihail al Rusiei. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, Victoria Melita, sora mai mare a principesei Beatrice, se casatorea cu varul sau primar, Marele Duce Kyrill, luand calea exilului si atragand dizgratia Tarului si mai ales a tarinei Alexandra, fosta sa cumnata.

ASR Ducesa de Galliera

Se pare ca tanara principesa a fost puternic afectata de acest esec sentimental. Cunoscand acum tristul deznodamant al familiei Romanov, ne dam seama ca neimplinirea visului sau de a deveni Mare Ducesa a Rusiei sau chiar Tarina i-a salvat, cel mai probabil, viata. Principesa Beatrice a trait pana la varsta de 82 de ani, inchizand ochii in 1966, in Spania.

Ducesa de Galliera alaturi de sora sa, Regina Romaniei,
si fiicele acesteia, Alba Iulia, 1922.

De Spania s-a legat puternic destinul principesei Beatrice. In anul 1909, ea s-a castorit cu Ducele de Galliera, varul regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei. Se pare ca dorinta principesei de a-si pastra releigia anglicana a stat la baza multor nefericiri pentru noul cuplu, inclusiv faptul ca le-a fost interzis, initial,  sa se stabileasca definitiv pe teritoriul spaniol. Alte surse mentioneaza ca un posibil motiv al exilului Ducesei de Galliera a fost nemultumirea regelui Alfonso al XIII-lea fata de refuzul acesteia de a-i raspunde la avansuri. Reputatia Regelui este bine-cunoscuta, insa trebuie mentionat ca el era casatorit din 1906 cu verisoara primara  a principesei Beatrice, Victoria Eugenia de Battenberg, insa casatoria lor a fost una extrem de nefericita.

Oua coapte in cartofi

Am incercat ieri prima reteta inclusa de Principesa Mostenitoare in capitolul dedicat bunicii sale paterne, regina-mama Elena a Romaniei. Este o reteta asociata cu copilaria si pot spune sincer ca si eu m-am bucurat de ea ca un copil. Din propria copilarie imi aduc minte cu drag de noptile reci de iarna cand, aflati in casa bunicilor, am petrecut momente minunate jucand remi si mancand cartofi copti la cuptor, cu unt si nelipsitele pahare cu zeama de varza murata. O cina delicioasa pe care, daca ma gandesc bine, nu am mai repetat-o de atunci… Reteta Reginei-Mama este putin mai rafinata si la fel de gustoasa.

Am inceput prin a spala bine coaja a 2 cartofi albi, mari, pe care i-am dat mai apoi prin unt moale si sare, dupa metoda invatata in State, unde cartofii copti sunt serviti ca si garnitura oarecum traditionala la friptura de vita. Am incalzit cuptorul la temperatura maxima, am invelit cartofii, unsi si sarati, in folie de aluminiu si i-am pus la cuptor timp de o ora. Aici depinde cat de mari sunt cartofii, insa dupa o ora puteti verifica daca sunt patrunsi sau nu. In cazul de fata eu am avut doi cartofi chiar mari, asa ca au trebuit tinuti la cuptor peste o ora si jumatate.

Odata copti, am scos cartofii si i-am lasat sa se raceasca putin, dupa care am taiat fiecare cartof pe orizontala, obtinand ca un fel de capac. Am scobit cartofii avand grija sa nu rup marginile si am amestecat miezul astfel obtinut cu putin unt, smantana, branza razuita, sare si cozile de la o ceapa verde. Am pus putin din acest amestec in fiecare cartof, lasand loc pentru cate un ou. Dupa ce am spart si adaugat ouale, am reintrodus cartofii la cuptor, pana cand ouale erau facute (aproximativ 10 minute). Am servit cartofii copti umpluti cu oua impreuna cu restul de amstec de cartof, samnatana, branza etc. si am decorat cu ceapa verde taiata marunt.

Imi pot imagina de ce copiii ar fi incantati de un astfel de fel de mancare!

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 16.