Saptamana 19

Iata ca 10 Mai a adus cu sine un nou eveniment important in ceea ce priveste tara noastra: o importanta Proclamatie a fost data de MS regele Mihai I la Palatul Elisabeta din Bucuresti, in acest an 2011. Documentul regal se refera, mai exact, la ruperea lagaturilor dintre Casa Regala a Romaniei si Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, Casa din care a facut parte intemeietorul dinastiei romane, regele Carol I. Astfel, pentru viitor, se va renunta la titlul german, atat pentru Casa Regala, cat si individual, pentru fiecare membru al sau. Casa Regala a Romaniei va fi cunoscuta exact sub acest nume, iar toti membri sai se vor limita la titlul de print/printesa a Romaniei.



© Familia Regala a Romaniei

                        Documentul regal de la 10 Mai 2011



Este bine cunoscut faptul ca cel care avea sa devina Carol I a fost ales ca Suveran al Romaniei tocmai datorita faptului ca era membru al unei Case cu un pedigree ales, cu legaturi deosebite in Almanahul Gotha , menite sa sporeasca prestigiul tarii sale adoptive in concertul statelor europene, pe atunci in majoritatea lor monarhii.

Primul razboi mondial a schimbat mult fata batranului continent, iar in urma sa multe dintre traditionalele monarhii europene au disparut, Imperiul German si cel Austro-Ungar fiind clasicele exemple. Tara noastra, in ciuda evidentelor legaturi dinastice si prin daruirea monarhilor romani si identificarea lor cu interesul national, a luat parte la Marele Razboi alaturi de Antanta, impotriva Puterilor Centrale.

In Marea Britanie, de asemenea, Marele razboi si-a pus amprenta asupra monarhei. Regele George al V-lea, varul primar al reginei Maria a Romaniei, care a succedat la tronul britanic in 1910, facea parte din Casa de Saxa-Coburg-Gotha (de origine germana), ca urmare a casatoriei bunicii sale, regina Victoria, cu principele Albert (vezi tabelul genealogic din Saptamana 7). Aceasta apartenenta germana a monarhiei britanice a creat o mare tensiune in popor in momentul in care regele Angliei si varul sau primar, Kaiserul german, s-au infruntat pe campul de batalie.

Inca inainte de incheierea razboiului, care avea sa aduca castig de cauza Antantei, in vara anului 1917, regele George al V-lea proclama schimbarea numelui Casei Regale britanice din Saxa-Coburg-Gotha in Windsor. Acest nou nume al dinastiei britanice a fost ales dupa o atenta examinare a optiunilor. Alegerea a cazut, in final, asupra numelui castelului care a jucat un rol important atat in istoria monarhiei engleze [castelul Windsor este asociat cu monarhia britanica inca din vremea lui Wilhelm I (1066-1087)], cat si in viata reginei Victoria (bunica regelui George al V-lea al Marii Britanii si al reginei Maria a Romaniei), care il prefera Palatului Buckingham.

Proclamatia regeleui George al V-lea, 1917

Daca ne intoarcem catre traditie, putem observa ca in Balcani, acolo unde aproape toate monarhiile moderne au fost intemeiate prin alegerea de principi straini, pentru a asigura obtinerea si consolidarea independentei, titlurile oficiale ale monarhilor, respectiv ale membrilor familiilor lor au fost marcate de “apatenenta nationala”, astfel ca, daca respectam strict regulile, vorbim despre regele elenilor si regele bulgarilor, nu despre regele Greciei sau regele Bulgariei, pentru a oferi doar doua exemple.

In ceea ce ne priveste pe noi romanii, am impresia ca intotdeauna am avut mai multa incredere in valorile din afara decat in cele din tara, de langa noi. Pare a fi ceva ce am mostenit de-a lungul secolelor si pastram cu noi, chiar si in prezent. In acest context, eu interpretez gestul MS Regelui ca un indemn catre toti romanii sa aiba incredere in ei, in valoarea si posibilitatile lor. Haideti sa nu mai asteptam “minuni” din afara, ci sa incercam sa le infaptuim “prin noi insine”! Monarhia romana este importanta prin propria sa valoare si propriile sale realizari, nu doar prin descendenta sa, iar ziua de 10 Mai a fost cel mai bun moment pentru a confirma acest adevar! Exista o legatura de nezdruncinat intre tara si Casa Regala, care acum este oficial consfintita prin numele/titlul membrilor sai. La fel ca si regele George al V-lea, acum mai bine de 90 de ani, regele Mihai este mai mult decat indreptatit sa aduca aceste modificari ce privesc titulatura Casei sale. Este, in opinia mea, un gest de maturitate, care vine sa confirme caracterul roman, ortodox al Familiei Regale, fata de Casa princiara de Hohenzollern-Sigmaringen, germana si catolica. 

Ordinul Coroana Romaniei
motto: Prin Noi Insine




© ASR Principele Radu
ALR principele Nicolae & principesa Elena

In aceasta a nouasprezecea saptamana am inaugurat capitolul “Nicolae”, dedicat nepotului Principesei Mostenitoare. ASR Principele Nicolae al Romaniei, asa cum este el cunoscut incepand cu 1 aprilie 2010 (vezi Cap.1, art. 2, alin. 7), este cel dintai copil al Principesei Elena a Romaniei (a doua fiica a MS regele Mihai) si a primului sau sot, dr. Robin Medforth-Mills si s-a nascut in Elvetia. Ocupa cea de-a treia pozitie in linia succesiunii la tronul Romaniei, iar ca descendent al reginei Victoria, este pe locul 91 in linia succesiunii la tronul britanic.

Tarta cu ceapa caramelizata si branza de capra

Am pregatit intai aluatul, amestecand o cana si jumatate de faina alba cu doua linguri de unt (la temperatura camerei), putina sare, un ou, o cana de cascaval ras (cat mai uscat) si putina apa rece, pana cand amestecul a devenit omogen. Am adunat aluatul intr-o bila si l-am pus la rece pentru jumatate de ora.

Intre timp am topit o lingura de unt intr-o tigaie mare si am adaugat aproape un kilogram de ceapa rosie taiata marunt. Am calit ceapa pana a devenit transparenta, dupa care am adaugat vreo 50 de grame de zahar brun si am lasat la foc mic sa se caramelizeze. In cele din urma am turnat 100 de mililitri de otet balsamic, putin cate putin, si am amestecat totul pana cand otetul s-a evaporat.

Am scos aluatul din frigider si l-am intins la dimensiunile tavii mele, l-am introdus la cuptor pentru 20 de minute (foc mediu), dupa care l-am uns cu un ou batut si l-am copt pentru inca 5 minute. Pentru final, am acoperit aluatul cu ceapa caramelizata, am pus deasupra branza de capra, taiata in felii subtiri, si am introdus tarta pentru ultima oara la cuptor, timp de jumatate de ora.

Este o reteta ce se potriveste foarte bine ca aperitiv sau pentru pranz, alaturi de o salata.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 149.