Saptamana 24

„Exista valoni si exista flamanzi, dar exista un singur belgian – Regele...”. Acest citat exprima un sentiment impartasit de o mare parte a cetatenilor Regatului belgian. Regele belgienilor este, de fapt, singurul simbol viu al unei unitati nationale aflate, chiar si in zilele noastre, sub semnul intrebarii. In perioada de fata, MS regele Albert al II-lea, lucreaza impreuna cu reprezentantii politici ai flamanzilor si valonilor pentru a ajunge la un compromis acceptabil si a oferii belgienilor, indiferent de apartenenta etnica, un guvern viabil. Pana acum eforturile lor nu au fost incununate de success, iar Belgia, ramane fara un guvern de peste un an!

De 180 de ani, prerogativele regelui au fost definite prin Constitutia de la 7 februarie 1831. In concordanta cu prevederile acesteia, Belgia este un regat si o monarhie parlamentara inca de la crearea sa ca stat modern. Constitutia prevede ca monarhul, care „domneste, dar nu guverneaza”, ocupa functia de sef al statului, similara fiind cu documentul din 1830, care reglementa functionarea institutiilor franceze in timpul lui Ludovic-Filip. Patriotii, care au smuls puterea din mainile lui Wilhelm I al Olandei, nu aveau nici o intentie de a o incredinta unui autocrat, posesor al unui „drept divin” . Ei si-au conturat imaginea unui rege al belgienilor, si nu un rege al Belgiei.

regele Albert al II-lea si regina Paola

Elementul esential pentru aceasta natiune divizata, era sa aiba un arbitru, independent de diferitele factiuni, care sa poata sa apere valorile democratiei in raport cu fiecare dintre cetatenii statului. Cand o delegatie a Congresului National a oferit coroana acestui tanar stat principelui Leopold de Saxa-Coburg-Gotha, acesta a declarat despre noua Constitutie: „ati fost duri in ceea ce priveste regalitatea!”. Totusi, el a acceptat provocarea. Mai tarziu, continua sa abilitate, precum si cea a succesorilor sai, da a juca un rol esential in viata nationala s-a bazat in special pe autoritatea morala a acestora, ca simbol direct al independentei cucerite in 1831. In ciuda acestor limitari, puterile regelui belgienilor sunt considerabile. Saptamana viitoare voi scrie cate ceva despre atributele monarhului, asa cum reies ele din legea fundamental a statului belgian.

In aceasta saptamana doresc sa ma opresc asupra legaturilor de rudenie ce exista intre casele regale ale Belgiei si Romaniei. Ca intotdeauna, voi folosi in acest sens un tabel genealogic:

Familiile regale ale Belgiei si Romaniei

Este important de mentionat ca Principesa Mostenitoare a Romaniei se inrudeste atat cu principesa Astrid, cat si cu sotul acesteia, arhiducele Lorenz al Austriei, care a primit si titlul de principe al Belgiei. Voi prezenta aceasta a doua legatura de familie dintre principesa Margareta si principesa Belgiei intr-o postare viitoare.

 

Waterzooi de poulet

(giveci belgian de legume si pui)

ASR principesa Astrid

Aceasta este prima reteta pe care am incercat-o din cele trei trimise Principesei Mostenitoare de catre ASR principesa Astrid a Belgiei, arhiducesa Austriei. Waterzooi este un tip de tocana flamanda, care traditional contine peste. Varianta de fata se face insa cu pui si este delicioasa.

Am inceput prin a fierbe patru bucati mari de piept de pui in doi litri de apa, la care am adaugat sare, piper proaspat macinat, doua cuburi de concentrat de legume, tarhon, salvie, foaie de dafin, o ceapa alba curatata de coaja in care am infipt cateva cuisoare, precum si tije de telina, morcovi si praz, toate curatate si taiate in bucati mari. Dupa ce lichidul a dat in clocot, am redus temperature la minim si am lasat sa fiarba aceasta supa incet pentru mai bine de jumatate de ora. Am pus deoparte pieptul de pui si am strecurat consommé-ul obtinut.

Intr-o tigaie am topit niste unt, am adaugat faina alba si am amestecat bine pana compozitia a devenit omogena, dupa care am readus pe foc si am adaugat aproape jumatate de litru de smantana.  Am turnat o parte din consommé amestecand in continuu si am lasat totul sa fiarba pana cand s-a obtinut un sos ingrosat. La final, am tocat niste patrunjel proaspat si l-am adaugat la sos impreuna cu pieptul de pui.

Pentru garnitura, am pregatit morcovi, telina tija si praz, pe care le-am calit in unt, dar si cartofi noi, pe care i-am fiert in apa cu sare aproximativ 5 minute, dupa care i-am prajit.

Am servit cate o bucata de piept de pui acoperita de sosul alb in farfurii de supa impreuna cu cartofii noi si garnitura de morcovi, telina si praz, iar desupra am presarat inca putin patrunjel proaspat.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 144-145.