Saptamana 26

De la Albert al II-lea al belgienilor la Albert al II-lea de Monaco: la inceputul acestei luni a avut loc casatoria ASS pricipelui suveran de Monaco cu domnisoara Charlene Wittstock. A fost un eveniment foarte bine mediatizat, care s-a bucurat de o prezenta foarte serioasa din partea caselor regale europene, lucru fara precedent pentru principatul monegasc. Daca in cazul casatoriei principelui Ranier al III-lea cu Grace Patricia Kelly, in 1956, nu au prea existat invitati din partea caselor regale, de aceasta data lista a fost impresionanta.

Albert II & Charlene de Monaco

Dincolo de extraordinara publicitate de care s-a bucurat micul principat (a doua cea mai mica tara a lumii) cu ocazia acestui eveniment, mai exista cel putin doua motive pentru care aceasta cea de-a doua nunta regala a anului este plina de insemnatate. In primul rand este pentru prima oara in 35 de ani cand un monarh European aflat deja la tron se casatoreste (in 1976, regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei se casatorea cu Silvia Sommerlath). Apoi, mult mai important pentru poporul monegasc, este faptul ca, in lipsa mostenitorilor la tron, exista un tratat ce prevede alipirea Principatului la Franta. In concluzie, este extrem de important pentru Albert al II-lea sa asigure succesiunea la coroana pe care familia Grimaldi o poarta inca din secolul al XIII-lea.

                          © ASR Principele Radu al Romaniei

ALR Principesa Mostenitoare & principele Radu, Monaco.

  

Suntem deja obisnuiti cu prezenta Casei Regale a Romaniei la aceste evenimente de mare insemnatate. Nici de aceasta data nu am fost dezamagiti: ASR Principesa Mostenitoare Margareta, insotita de ASR principele Radu, au reprezentat cu cinste tara noastra, alturi de marii nostri sportivi Ilie Nastase sau Nadia Comaneci.

Administratia prezidentiala a Romaniei a primit si ea o invitatie, care a fost refuzata cu stil, dupa cum, de asemenea, ne-am obisnuit. Ce m-a frapat mai mult a fost afirmatia unui membru al partidului de guvernamant, care, intrebat de ce presedintele nu participa, a afirmat ca acesta nici nu ar trebui sa ia parte la evenimente mondene. Poate cineva ar trebui sa le explice acestor oameni simplii ca invitatia era din partea unui sef de stat, pentru un eveniment de stat…

***

Vorbeam saptamanile trecute despre monarhia din Belgia, despre atributele constitutionale ale monarhilor din Bruxelles, precum si dificila misiune din prezent a MS regelui Albert al II-lea. Am aratat, de asemenea, legaturile de rudenie ce exista intre Principesa Mostenitoare si Casa Regala a Belgiei. Dupa cum mentionam in Saptamana 24, principesa Margareta se inrudeste atat cu principesa Astrid, cat si cu sotul acesteia, arhiducele Lorenz al Austriei, principe al Belgiei. ASR&I face parte din Casa de Habsburg, fiind descendent al imparatilor austro-ungari: tatal sau, Robert, a fost fiul ultimului imparat al Austro-Ungariei Carol I si al imparatesei Zita, fosta principesa de Bourbon-Parma si matusa a reginei Ana a Romaniei. Unchiul arhiducelui Lorenz, Otto, care din nefericire a trecut in nefiinta ieri, 4 iulie 2011, era seful Casei Imperiale a Austriei. Este o mare pierdere nu doar pentru familia Habsburg, ci pentru intreaga Europa. Locul sau a fost luat acum de fiul sau, arhiducele Carol.

ASR&I arhiducele Otto

ASR&I arhiducele Otto von Habsburg a fost nu doar un descendent al unei prestigioase dinastii ci si un mare intelectual cu o vocatie europeana deosebita. Ca presedinte de onoare al Paneuropei, precum si ca membru al Parlamentului European, el a sustinut necontenit procesul de constructie europeana, precum si procesul de extindere inspre Est a Uniunii Europene, printre altele. Viziunea sa a fost aceea de unitate si diversitate: accentul a fost pus pe importanta integrarii europene cuplata cu importanta protejarii si promovarii individualitatii, diversitatii si specificului national al fiecarui stat membru. El a exprimat poate cel mai bine pozitia institutiei monarhice fata de chestiunea integrarii europene. Neingradit fiind de obligatia constitutionala de impartialitate, arhiducele Otto von Habsburg a exprimat o filosofie care isi are radacinile in traditia europeana, crestina, in istoria acestui continent si, nu in ultimul rand, in pragmatism si bun simt. Concentrat, putem concluziona spunand ca este vorba de o Europa unita in numele securitatii si bunastarii, o Europa a valorilor impartasite, dar si a traditiilor si specificului respectate si protejate.

Carol I & Zita, alaturi de arhiducele Otto la incoronarea lor ca regi ai Ungariei, Budapesta, 1916.

Crochete cu creveti

Am topit intr-o cratita un pachet mic de unt (100g), dupa care l-am lasat putin la racit. Am amestecat untul topit cu faina alba (100g), iar mai apoi am adaugat o cana si jumatate de lapte si am amestecat pana cand compozitia a devenit omogena.

Am pus cratita inapoi pe foc si am adaugat inca o cana de lapte, am invartit continuu astfel incat compozitia sa fiarba, fara as se prinde sau a se forma cocoloase.

Imediat ce compozitia a fiert bine si s-a ingrosat, am luat cratita de pe foc si am adaugat condimentele (sare, piper negru, nucsoara), branza elvetiana rasa (50g), creveti decorticati (200g), zeama de la jumatate de lamaie, precum si 2 galbenusuri de ou si am amestecat totul din nou.

Cu o lingura mare am portionat compozitia pe un platou de portelan, pe care l-am introdus la frigider si l-am lasat cateva ore bune.

Am pregatit separat 2 albusuri batute si pesmet si am trecut fiecare crocheta prin albus si pesmet. Am pus crochetele la prajit intr-o cantitate de ulei fierbinte suficienta pentru a le acoperi. Odata rumenite uniform, am scos crochetele pe un servet de hartie menit sa absoarba excesul de ulei.

Am servit crochetele calde alaturi de lamaie si le-am ornat cu patrunjel verde.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 143.