Vivat Rex !

Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei implineste azi 90 de ani - o varsta si o viata extraordinara, marcata de evnimente importante, pline de istorie. 

Una dintre constantele acestei remarcabile vieti a fost si continua sa fie puternica legatura ce exista intre monarh si Tara: indiferent de locurile in care istoria L-a purtat, Majestatea Sa Regele nu a contenit sa traiasca, sa gandeasca si sa actioneze pentru Romania.

Admir cu toata fiinta mea puterea Regelui nostru de a se darui pe deplin poporului sau si de a-si dedica viata tarii sale!

Cu ocazia Jubileului de 90 de ani, doresc Majestatii Sale multa sanatate si puterea de a sta langa noi multi ani de acum incolo. Doresc sa multumesc Majestatii Sale pentru echilibrul si constanta pe care o aduce in viata noastra, pentru increderea pe care ne-o insufla, pentru modelul pe care il ofera. Consider ca recunostinta mea este cel mai sincer si frumos cadou pe care il pot oferi Majestatii Sale.

        La multi ani !

Trăiască Regele

În pace şi onor

De ţară iubitor

Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios

Fie peste noi,

Fie-n veci norocos

În război, război.

O! Doamne Sfinte,

Ceresc părinte,

Susţine cu a Ta mână

Coroana Română!

Trăiască Patria

Cât soarele ceresc,

Rai vesel pământesc

Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit

De nevoi,

Fie-n veci locuit

De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,

Ceresc Părinte,

Întinde a Ta mână

Pe Ţara Română!

(Imnul Regal - versuri de Vasile Alecsandri)

 

Saptamana 41

Se implinesc azi 85 de ani de la inceputul vizitei reginei Maria a Romaniei in Statele Unite ale Americii. La 18 octombrie 1926, regina Romaniei, alaturi de principele Nicolae si principesa Ileana ancorau la New York, dupa ce calatorisera din Franta la bordul vasului Leviathan.

Este, poate, greu sa ne imaginam in ziua de azi, popularitatea de care regina Maria se bucura in afara granitelor tarii noastre. De multe ori cand povesteam prietenilor mei despre aceast aspect, faceam o comparatie cu intreaga nebunie ce o inconjura in anii ’80 si ’90 pe printesa de Wales. Bineinteles, proportiile trebuie raportate la anii ‘20.

Este evident ca si in prezent americanii au o fascinatie cand vine vorba despre monarhie. Pentru ei regalitatea este un fel de celebritate, un fel de Hollywood european. Ei urmaresc cu placere tot ce tine de acest taram atat de diferit, dupa cum am observant cu ocazia nuntii regale din Londra, din acest an.

Cu atat mai mult este de inteles de ce vizita unei regine europene a starnit asa mult interes dincolo de ocean, in anul 1926, la putin timp dupa incheierea razboiului, intr-o vreme cand vizitele regilor si reginelor din Europa erau rare sau aproape inexistente!

Nu trebuie uitat ca regina Maria a contribuit decisiv la promovarea imaginii tarii sale adoptive in toate tarile aliate din primul razboi mondial, prin intermediul scrierilor sale. Imaginea Reginei a fost distribuita destul de intens, iar calitatile sale fizice, precum si stilul sau vestimentar, au contribuit la formarea unei opinii publice favorabile, opinie intretinuta de paginile ziarelor din acea epoca.

Vizita, care a debutat la New York, unde suverana Romaniei a fost primita cu toate onorurile ce se cuveneau, a durat pana spre sfarsitul lunii noiembrie si a purtat-o pe regina Maria de-a lungul Statelor Unite pana pe coasta de vest si in Canada.

A existat o intreaga dezbatere asupra motivelor care au stat in spatele acestei vizite. Personal, consider ca a fost o ultima rabufnire a geniului reginei Maria, pus in slujba Romaniei, inainte de moartea regelui Ferdinand. Nu stiu cate imprumuturi sau investitii a obtinut tara noastra in urma vizitei, insa chiar si azi, dupa 85 de ani, urmarile sale sunt vizibile, iar imaginea Romaniei a avut doar de castigat. Niciun roman pana atunci si nici de atunci incoace nu a fost primit intr-un mod asemanator in Lumea Noua!

Gâteau au chocolat

Iata un nou desert ce se adreseaza marilor iubitori de ciocolata: Gâteau au chocolat, reteta trimisa Principesei Margareta de catre arhiducele Georg si arhiducesa Eilika ai Austriei.

Este o reteta pe atat de gustoasa, pe cat e de rapida si simpla!

Am topit la bain-marie trei table de ciocolata amaruie Heidi Dark Intense (75% cacao) impreuna cu o tabla de unt. Am amestecat bine, pana cand amestecul a devenit omogen. Am indepartat de pe foc si am lasat putin la racit.

Am luat 5 oua si am separat albusurile de galbenusuri.

Am adaugat deasupra amestecului de ciocolata cam 70g de faina alba si galbenusurile si am amestecat cu grija, astfel incat sa nu se formeze cocoloase.

Separat, am batut albusurile impreuna cu o cana de zahar, pe care am adaugat-o treptat, pana cand am obtinut o spuma. Am incorporat spuma in amestecul de ciocolata si faina folosind o spatula, la fel ca si la prepararea sufleurilor.

Am uns niste forme rotunde cu unt topit, le-am umplut cu amestecul de mai sus, lasand loc prajiturii sa creasca, si le-am introdus la cuptorul incalzit la 170⁰C pentru 25 de minute.

Nimic mai usor! Intregul proces a durat in jur de o ora, cu tot cu partea de copt, iar rezultatul a fost delicios.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 181.

Saptamana 40

Stema Marelui Ducat de Baden

Baden a fost ridicat la rangul de Mare Ducat la inceputul secolului al XIX-lea si era una dintre numeroasele monarhii independente ce alcatuiau Confederatia Germanica. Capitala Marelui Ducat se afla la Karlsruhe, dupa ce initial fusese la Baden-Baden, transformat in secolul al XIX-lea intr-unul din principalele refugii de vancanta ale monarhilor europeni datorita izvoarelor cu apa minerala. In ziua de azi, teritoriul sau este inclus in land-ul Baden-Württemberg din Republica Federala Germania.

Casa domnitoare de Baden (dinastia Zähringen) este una cel putin la fel de prestigioasa ca si cea de Hessa-Darmstadt. Inca de la inceputul secolul al XIX-lea au existat stranse legaturi dinastice intre familia domnitoare din Marele Ducat si restul caselor regale europene.

De-a lungul generatiilor, una dintre monarhiile cu care familia de Zähringen s-a aliat matrimonial mai des a fost Suedia. Ultima dintre aceste aliante a fost aceea dintre principesa Victoria de Baden si regele Gustav al V-lea al Suediei, stra-bunicii actualului suveran Carl al XVI-lea Gustav.

Marele Ducat de Baden a dat o Imparateasa a Rusiei inca inaintea familiei de Hessa-Darmstadt: Elisabeta Alexeievna (nascuta principesa Luiza de Baden), care a fost sotia tarului Alexandru I.

Principesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I
& bunica paterna a regelui Ferdinand I
ai Romaniei

Doresc insa sa starui putin asupra legaturilor dinastice care exista intre Familia Regala a Romaniei si actualul Mare Duce de Baden. Stramosul comun al Principesei Mostenitoare a Romaniei si a Marelui Duce Maximilian este Carol Frederic, primul Mare Duce de Baden care si-a incheiat domnia la inceputul secolului XVIII-lea.

Valerie & Maximilian (II) de Baden,
Potsdam, 2011

Din partea MS Regele, principesa Margareta o are ca stramoasa pe principesa Josephine de Baden, fiica Marelui Duce Carol de Baden si a principesei Stephanie de Beauharnais (fiica adoptiva a imparatului Napoleon I al Frantei), care s-a casatorit in 1834 cu principele Carol-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, devenind parintii primului rege al Romaniei – Carol I – si bunicii celui de-al doilea monarh roman, Ferdinand I.

Tabelul genealogic de mai jos infatiseaza descendenta Principesei Mostenitoare din Casa Mare Ducala de Baden:

Kedgeree

(pilaf englezesc cu peste afumat)

Saptamana aceasta prezint unica reteta trimisa Principesei Mostenitoare de catre Marele Duce Maximilian de Baden.

Desi poate parea destul de interesant, Kedgeree-ul este un fel de mancare ce se servea, in mod traditional, la micul dejun in perioada victoriana. Cel mai probabil aceasta reteta a fost popularizata de colonistii britanici intorsi din India.

Am curatat o ceapa alba si am calit-o intr-un sfert de pachet de unt. Am adaugat deasupra cepei o lingurita de curry si trei cani de orez Basmati. Am amestecat bine, dupa care am adaugat cam 6 cani de consommé de pui. Am lasat orezul sa fiarba la foc mic, cu capac, astfel incat sa absoarba tot lichidul.

Am fiert 4 oua tari, pe care le-am racit si am curatat 400g de peste afumat de piele si oase.

In momentul in care orezul s-a fiert, l-am amestecat cu ouale taiate in cuburi mari si cu unt (aceeasi cantitate folosita pentru a cali ceapa), iar la final am adaugat pestele afumat, rupt in fasii.

Am ornat cu patrunjel verde, proaspat.

Kedgerre-ul este un preparat foarte satios, iar combinatia de curry si peste afumat este una inedita, la care cu siguranta nu m-as fi gandit de unul singur. Personal, mi se pare o varianta destul de greoaie pentru micul dejun.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 89.

Saptamana 39

Castelul Wolfsgarten

Marele Duce Moritz de Hessa isi are resedinta la Castelul Wolfsgarten, aflat in apropierea orasului german Frankfurt. Wolfsgarten a fost construit in secolul al XVIII-lea si a fost initial o simpla cabana de vanatoare.

In secolul trecut, domeniul, precum si cladirea au fost modernizate de catre Marele Duce Ernst Ludwig. Acesta a succedat la tronul Marelui Ducat in 1892, iar doi ani mai tarziu s-a casatorit cu principesa Victoria Melita de Edinburgh, sora mai mica a reginei Maria a Romaniei.

Portret de nunta: Victoria Melita de Edinburgh
& Ernst Ludwig de Hessa-Darmstadt

In acesta perioada de final de secol XIX si inceput de secol XX, Wolfsgarten a devenit un apreciat refugiu al tanarului cuplu mare ducal si al rudelor si prietenilor lor, care se bucurau de libertatea pe care acest loc special le-o oferea. Ernst Ludwig era o fire artistica, insa iubea si natura si vanatoarea, pe cand Victoria Melita, la fel ca sora sa mai mare, era o impatimita a calariei.

Petrecerile organizate de cei doi erau renumite – regina Maria scria in Memoriile sale ca Ernie (asa cum era cunoscut Ernst Ludwig in familie) era un adevarat “inventator de amuzamente” – insa se pare ca ele nu erau pe placul principesei Alix, sora Marelui Duce, care avea sa devina ultima Imparateasa a Rusiei.

Portret de familie:
randul din spate: Nicolae al II-lea si Alix (primii de la stanga la dreapta),
alaturi de Ernst Ludwig (al patrulea de la stanga la dreapta)
randul din fata: Victoria Melita (a treia de la stanga la dreapta)

Alix era o fire retrasa, melancolica si, inca din tinerete, se pare ca avea o inclinatie spre misticism. Ne putem imagina ca era o totala nepotrivire de caracter intre ea si noua sa cumnata. Un alt motiv de tensiune intre cele doua principese ar fi fost si faptul ca Alix nu putea sa accepte ca verisoara sa primara, mai tanara decat ea cu 4 ani, era acum prima femeie in stat, ceea ce insemna ca inclusiv finantele sale urmau a fi controlate de catre noua Mare Ducesa. Unii spun ca alegrea de sotie facuta de catre fratele sau a determinat-o pe Alix sa accepte cererea in casatorie formulata de Nicolae al II-lea.

Legatura tensionata dintre Alix si Victoria Melita, inrautatita cu mult dupa divortul si mai apoi al doilea mariaj al acesteia din urma, a avut un impact puternic si asupra relatiei dintre regina Maria a Romaniei si verisoara sa.

Principesa Mostenitoare a Romaniei
&
Marea Ducesa de Hessa-Darmstadt

In zilele noatre, Wolfsgarten nu mai este un centru al petrecerilor regale, ci doar un loc pitoresc, plin de istorie, a carui liniste este spulberata doar cateva zile pe an, cand publicului ii este permis sa viziteze gradinile.

Sufleu dublu cu crema elvetiana

Desi am lasat la urma aceasta a treia reteta a Marelui Duce Moritz de Hessa datorita nivelului mai ridicat de dificultate, pot sa spun ca ea mi-a placut cel mai mult din acest capitol. Sufleul dublu cu crema elvetiana este un vis!

Am inceput prin a fierbe o cana si jumatate de lapte impreuna cu aproximativ trei linguri de spanac maruntit. Separat, am topit doua linguri de unt, in care am prajit patru linguri de faina alba, avnd grija sa nu se arda. Am adaugat laptele si spanacul desupra fainii prajite in unt si am amestecat bine pana cand compozitia a devenit omogena si s-a ingrosat.

Am indepartat vasul de pe foc, am adaugat la compozitia obtinuta 5 linguri mari de branza elvetiana rasa, sare, piper, nucsoara (dupa gust) si am amestecat bine, astfel incat branza si condimentele sa fie distribuite uniform. Am adaugat 3 galbenusuri, iar in final 3 albusuri batute spuma, pe care le-am incorporat cu grija, astfel inca produsul final sa fie cat mai aerat.

Am impartit compozitia in mod egal intre bolurile de sufleu, pe care le-am uns in prealabil cu unt. Am pus bolurile intr-o tava, umpluta pana la jumate cu apa si le-am introdus la cuptor (175⁰C) pentru jumatate de ora. Dupa ce s-au copt, am scos sufleurile din boluri si le-am rasturnat intr-o tava unsa cu unt si presarata cu parmesan ras.

Inainte de-a le servi, am pus desupra fiecarui sufleu smantana, parmesan ras si piper proaspat macinat si le-am introdus la cuptor (aceeasi temperatura ca si mai sus) pentru inca jumatate de ora.

Rezultatul a fost sensational: o combinatie pufoasa de branza si spanac, pe care o recomand cu drag!

 Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 121.