Saptamana 45

Daca asa cum aratam saptamana trecuta, procentul de sustinere pentru coroana britanica este in jur de 70%, regina Danemarcei Margarethe a II-a are o sustinere de aproape 90%, dupa cum arata sondajele de opinie realizate in momentul in care suverana daneza sarbatorea 30 de ani de domnie.

Regina Danemarcei, care este a 53-a intr-o linie de succesiune neintrerupta a monarhilor danezi ce isi are originea acum mai mult de un mileniu, este un simbol viu al traditiei ntionale daneze. Chiar si in aceste conditii, suverana a luat pozitie in raport cu o fateta negativa a ntionalismului in cadrul societatii daneze, si anume animozitatea fata de cei care nu impartasesc aceleasi traditii, aceeasi istorie sau cultura. In timp ce discursurile de Craciun ale reginei Elisabeta a II-a sunt intentionat lipsite de orice controversa, regina Margarethe, a carei fosta nora, Alexandra, contesa de Fredricksborg, nascuta in Hong Kong, a fost prima persoana de origine asiatica ce a devenit membra a unei importante familii regale europene, a folosit aceste oportunitati pentru a critica ostilitatea supusilor sai fata de emigranti sau fata de cei care cauta azil.

Margarethe a II-a a Danemarcei

In Suedia, regele Carl al XVI-lea Gustaf a recunoscut la randul sau rolul pe care monarhia poate sa il joace intr-o tara a carei structura demografica se afla intr-o schimbare rapida. Ca urmare a politicii extrem de liberale in ceea ce priveste acordarea azilului, precum si a ajutoarelor sociale generoase, emigrantii reprezinta la ora actuala aproape de 10% din totalul populatiei Suediei, cel mai inalt procentaj din cadrul Uniunii Europene. Referindu-se la acesti „noi cetateni” ai Suediei, proveniti din toate colturile lumii si avand o traditie religioasa si culturala diferita, monarhul suedez a recunoscut ca situatia tarii sale este una dificila, insa el a adaugat ca, tocmai in aceste conditii, monarhul poate fi un simbol impartial si unificator ceea ce demonstreza ca in aceasta rezida puterea institutiei monarhice.

Principesa Mostenitoare a Suediei

Carl Gustaf nu provine dintr-o traditie dinastica la fel de veche si prestigioasa precum este cea a verisoarei sale daneze Margarethe, desi institutia monarhica suedeza are o origine aproape la fel de veche ca si cea daneza, de peste un mileniu. Dinastia regala suedeza este descendenta din Jean Baptiste Bernadotte, maresal al lui Napoleon, care a fost ales print mostenitor al regatului suedez de catre Riksdag (Parlament) si, mai apoi, adoptat de regele Karl al XIII-lea al Suediei si Norvegiei in 1810, intrucat acesta din urma nu avea mostenitori, iar tronul sau ar fi ramas vacant . Noul print Karl Johan al Suediei nu a reusit sa invete limba noilor sai supusi. Se pare totusi ca nici originea straina, nici provenienta neregala nu au afectat pozitia regelui suedez ca simbol aflat in fruntea natiunii, rol care este indeplinit la fel ca si in cazul reginei Danemarcei. Desi s-a aflat intr-o situatie extrem de incerta si s-a apropiat foarte mult chiar de a fi abolita in perioada socialista a anilor ’70, monarhia suedza se bucura la inceputul secolului XXI de sustinerea a aproximativ 85% dintre cetateni, conform sondajelor de opinie . In ultimii ani, in contextul casatoriei Principesei Mostenitoare a Suediei, cele mai recente sondaje arata ca din 10 suedezi 6 sunt in favoarea monarhiei, 2 sunt indecisi, iar 2 sunt pro-republicani.

Fatoosh

(salata de cruditati cu paine prajita)

 

O reteta simpla si racoroasa, dar in acelasi timp o combinatie inedita de arome: frunze de salata verde, patrunjel verde si menta proaspata, alaturi de ceapa verde, ridichi, rosii cherry si castraveti verzi, toate servite alaturi de lipie libaneza, prajita la cuptor si un sos preparat din sumac (condiment libanez pe care m-am bucurat sa-l gasesc si la noi), ulei de masline si zeama de lamaie. Rezultatul a fost o salata diferita, cu personalitate.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 168.