Saptamana 49

Carciun fericit !!!

Familia reginei Victoria (Castelul Windsor),
viitoarea Regina a Romaniei este infatisata in partea stanga,
langa pian

Am vizitat pentru prima data Castelul Windsor in anul 1996. A fost o experienta extraordinara. Acest imens castel a fost construit in timpul regelui Wilhelm Cuceritorul, in secolul al XI-lea, si poate fi vizitat chiar si in zilele noastre. Este o cladire uluitoare, iar actuala dinastie britanica is trage numele de la acest edificiu impresionant. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca acest castel continua sa fie resedinta regala de sute de ani.

Castelul Windsor

Am fost uluit sa observ, cu ocazia primei mele vizite la Windsor, un tablou minunat, care o infatiseaza pe viitoarea regina Maria a Romaniei pe vremea copilariei, cand era cunoscuta ca ASR principesa Maria de Edinburgh. Este un tablou inocent, care prefigureza celebra frumusete a viitoarei Regine a Romaniei, demna urmasa a reginei Victoria a Angliei.

ASR principesa Maria de Edinburgh

Castelul Windsor a fost una dintre cladirile istorice in care regina Maria si-a trait primii ani de viata, la invitatia augustei sale bunici – Regina-Bunica – dupa cum o numea in Memoriile sale.

Din cate reiese din corespondenta de mai tarziu dintre Maria a Romaniei si mama sa, ducesa de Edinburgh, Castelul Windsor nu poate sa fi fost una dintre destinatiile lor favorite. Una dintre explicatii trebuie sa fie atmosfera destul de sumbra care a fost impregnata in acest loc dupa moartea Printului Consort Albert, iubitul sot al reginei Victoria. Desigur, celebra clima britanica nu avea cum sa ajute aceasta atmosfera sumbra. Retin si acum, insa, cum regina Maria a Romaniei isi aducea aminte de intalnirile cu Regina-Bunica, precum si de mirosul de flori de portocal din aparatmentele regale.

Prajitura “Gabriela”

Am avut atat de mult succes cu aceasta reteta incat sunt foarte increzator ca o pot recomanda tuturor in preajma Craciunului! Nu mi s-a parut extrem de complicata prepararea ei, iar combinatia de dulce-acrisor, data de zeama si coaja de lamaie, este una dintre favoritele mele.

Am preparat doua blaturi, fiecare din cate 5 albusuri batute spuma cu cate 2 cani de zahar si 1 cana ½ de nuca macinata grosier. Le-am pus la cuptor, la foc mediu, in jur de o ora, pana cand au crescut si au devenit aurii, in tavi unse cu unt, potrivite cu hartie de copt. La final, le-am lasat la racit.

Pentru crema, am pregatit la bain-marie 10 galbenusuri cu lapte, putina sare, zahar si faina, la foc redus, pana am obtinut o crema ingrosata, pe care am lasat-o sa se raceasca. Separat, am batut doua table de unt fara sare cu coaja si zeama de lamaie, dupa care am incorporat rezultatul la crema de mai sus.

Am intins crema de unt si galbenusuri etc. intre cele doua foi de prajitura si le-am lasat la frigider pentru 24 de ore. Rezultatul a fost remarcabil si abia astept sa duc cateva esantioane la birou pentru a primi feedback.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 165.