 |
| Stema orasului Gotha |
Marele Ducat de Saxa-Coburg-Gotha avea doua capitale: una in orasul Coburg, iar cealalta in orasul Gotha. Daca in postarile trecute vorbeam despre principalele resedinte din Coburg unde viitoarea Regina a Romaniei petrecea mult timp alaturi de familia sa, in aceasta saptamana voi scrie cateva randuri despre principala resedinta a familiei din Gotha – Castelul Friedenstein.
Aceasta impozanta cladire baroca a fost construita in secolul al XVII-lea si a servit drept principala resedinta a Ducilor de Saxa-Gotha (abia din prima jumatate a secolului al XIX-lea s-a realizat uniunea personala intre Ducatele de Saxa-Coburg si Saxa-Gotha formandu-se Marele Ducat de Saxa-Coburg-Gotha). Dupa preluarea tronului ducal de catre marele duce Alfred (tatal Reginei Romaniei), sotia acestuia, Maria (nascuta Mare Ducesa de Rusia), a depus eforturi considerabile pentru a renova si reamenaja Schloß Friedenstein, in mare parte din propriile sale fonduri, dupa cum aflam in Dearest Missy. Familia Mare Ducala is impartea timpul intre Coburg si Gotha, unde una dintre principalele placeri era teatrul.
 |
| Schloß Friedenstein |
In acest maret castel Missy a dat nastere unei a doua fiice la 8 ianuarie 1900 – principesa Maria a Romaniei, care a fost cunoscuta in familie sub numele de Mignon sau Marioara. In 1922, Mignon a devenit Regina Iugoslaviei, prin casatoria cu Alexandru al II-lea, la Belgrad. Desi nascuta principesa a Romaniei, ea avazut lumina zilei in Germania si a inchis ochii in exil, in Marea Britanie, fiind inmormantata la Frogmore, in apropierea Castelului Windsor, alaturi de regina Victoria (strabunica sa) si alte rude apropiate acesteia.
 |
| Maria si fiica sa Mignon |
Tot la Schloß Friedenstein, dar cu opt ani si 10 zile mai tarziu decat Mignon, se nastea principesa Sibylla, al carei unic fiu, Carl Gustaf, ocupa si in ziua de azi tronul Suediei.
Prajitura de iaurt
Principesa Sofia a trimis Principesei Mostenitoare doua retete de desert: o prajitura de iaurt si una cu dovleac. Desi ambele sunt relativ usor de preparat, am ales sa o incerc prima data pe cea de iaurt deoarece mi s-a parut interesant faptul ca ingredientele sa masoara toate cu ajutorul paharului de la iaurt.
Astfel, am inceput prin a combina un iaurt simplu (1 masura) cu ulei de floarea soarelui (1 masura) si zahar (2 masuri), la care am adaugat 3 oua, iar la final, faina alba (3 masuri) si putin praf de copt. Am uns o tava de copt cu ulei si am introdus prajitura la 180⁰C pentru aproape 40 de minute, pana cand a trecut testul cu scobitoarea.
Pentru ornare, am facut o glazura simpla din unt, cacao, lapte, zahar pudra si cateva picaturi de esenta de rom.
Prajitura de iaurt este un desert fara pretentii, care imi aduce aminte de una dintre putinele prajituri pe care Mama le facea cand eram mici.
Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 62-63.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu