Ca peste tot in Europa, si in Olanda rolul constitutional al monarhiei este respectat cu strictete. Incepand din anul 1848, Constitutia regatului olandez arata ca monarhul este neutru din punct de vedere politic, iar ministrii sunt cei care raspund in fata Parlamentului pentru activitatea guvernului . Ca si sef al statului, monarhul cosemneaza actele emise de Parlament. Acesta participa la formarea noilor guverne si se afla in fruntea Consiliului de stat. In ceea ce priveste semnarea actelor emise de Parlament, Constitutia prevede ca acestea, odata votate de forumul legislativ, trebuie semnate de catre monarh si de catre ministrul responsabil. Prin semnatura sa, ministrul accepta responsabilitatea constitutionala pentru continutul actului. Doar dupa semnarea documentului de catre monarh si reprezentantul guvernului, acesta devine, in fapt, act parlamentar sau lege. In acelasi fel, decretele regale trebuie semnate de monarh si contrasemnate de ministrii responsabili .
 |
| Parlamentul olandez, Haga |
Dupa cum aminteam, monarhul are o contributie in formarea guvernelor. Dupa alegerea unui noul legislativ, acesta consulta vicepresedintele Consiliului de stat, precum si presedintii Senatului si Camerei reprezentantilor. Pe baza sfatului acestora se numesc persoanele menite sa investigheze posibilitatea formarii unui guvern care sa aiba o sustinere adecvata in camera inferioara, iar in momentul in care se ajunge la un rezultat acceptabil, monarhul este cel care insarcineaza persoana relevanta cu formarea executivului. In cazul unui succes, monarhul semneaza decretele regale prin care se accepta demisia guvernului precedent, respectiv este numita noua echipa, care va depune juramantul in fata suveranului.
 |
| Palatul regal, Amsterdam |
Monarhul este, de asemenea, si presedintele Consiliului de stat, dupa cum aratam anterior, in practica insa, acesta este condus de un vice-presedinte. Acest consiliu are un rol consultativ si sfatuieste guvernul si Parlamentul pe probleme de legislatie, constituind cea mai inalta instanta pe probleme de legislatie administrativa.
In continuarea rolului sau oficial, ca sef al statului, monarhul are o activitate pe care o desfasoara in vederea sprijinirii cetatenilor apartinand unor categorii sociale diferite, din domenii variate de activitate. Acesta are un rol de facilitare a coeziunii in cadrul societatii, contribuind la stabilitate sociala, continuitate si progres prin incurajarea initiativelor si activitatilor pozitive din cadrul societatii.
Monarhul reprezinta statul atat pe plan intern, cat si pe cel extern in relatia cu celelalte tari si sefi de stat sau reprezentanti diplomatici.
 |
| Nieuwe Kerk, Amsterdam |
Se poate spune ca regina Beatrix a inaugurat o noua perioada in istoria monarhiei olandeze. Continuatoare a unui sir de regine care au stat in fruntea tarii inca din 1890 – odata cu regenta Emmei de Waldek-Pyrmont si continuand cu Wilhelmina si Juliana, actuala regina si-a impus stilul propriu, definit de un profesionalism caracterizat prin indeplinirea rolului constitutional cu o rigoare extrema. Bineinteles impartiala, neutra din punct de vedere politic, asa cum trebuie sa fie orice monarh constitutional, regina joaca un rol de arbitru si moderator, vital pentru viata politica a tarii sale, situandu-se deasupra tuturor partidelor si a luptei politice. Pregatirea si experienta pe care le-a acumulat de-a lungul unei domnii de aproape trei decenii, se alatura meticulozitatii cu care regina Beatrix consulta toate actele oficiale de stat, fapt ce ii permite sa fie la curent cu toate aspectele esentiale ale vietii politice olandeze. Pe plan extern, ea reprezinta cel mai important ambasador al Olandei. Dar poate cel mai important rol pe care regina Beatrix il indeplineste nu este unul stabilit prin Constitutie – si anume cel de a fi subiectul respectului si afectiunii poporului sau, lucru atat de vizibil in fiecare zi de 30 aprilie, cand se sarbatoreste ziua Reginei.
Salade compose du “Lys-de-Mer”
(salata multicolora de vara)
Am inceput prin a fierbe, scurge si raci, separat, o portie de orez Basmati si 4 oua. Am curatat si taiat cubulete castravete, ardei gras (verde, portocaliu si rosu) si mar, pe care le-am amestecat, intr-un bol de salata, cu orezul, ouale (fierte, tari & taiate si ele in cubulete), masline negre (fara samburi), porumb si o cutie de ton in suc propriu. Am pus totul la frigider pana am pregatit dressing-ul.
Pentru dressing, reteta trimisa Principesei Mostenitoare de catre principesa de Radziwill, presupune prepararea unei vinigrete: am amestecat cu o furculita mustar Dijon cu otet balsamic, ulei de masline si o mana de frunze proaspete de busuioc, taiate marunt. Am adaugat vinigreta peste salata chiar inainte de a servi.
Aceasta salata este ideala pentru pranz, iar aromele ingredientelor se complementeaza reciproc. De asemenea, este chiar satioasa si merge bine in zilele calduroase de vara. Se poate servi si cu crutoane sau paine proaspata.
Aceasta reteta de vinigreta mi-a placut mult. Busuiocul, alaturi de mustarul Dijon, merge foarte bine. Pentru o varianta la fel de placuta, dar putin mai dulce, va pot recomanda vinigreta cu zmeura. Se prepara la fel cu cea de mai sus, insa in loc de frunze de busuioc, se adauga zmeura proapsata, sau, in afara sezonului, putina marmelada de zmeura. Nu va recomand zmeura inghetata deoarece, cel mai des, nu are niciun gust. Vinigreta de zmeura merge bine peste niste frunze mici si proapsete de spanac crud impreuna cu stafide si migdale.
Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 96.
