Saptamana 55

Saptamana trecuta scriam despre Jubileul de Rubin al Reginei Danemarcei, care a avut loc luna aceasta la Copenhaga. Printre invitatii aflati in capitala daneza cu aceasta ocazie s-au aflat si Principele Mostenitor si Principesa Mostenitoare ai Greciei, Pavlos si Marie Chantal. Pavlos este nepotul reginei Margarethe a II-a, fiind primul fiu al reginei Anne-Marie a Greciei, sora mai mica a acesteia.

Fiind atat de apropiat inruditi cu Familia Regala a Danemarcei, prezenta cuplului princiar elen nu a fost o surpriza. Pentru marii iubitori de bijuterii regale surpriza a fost insa tiara purtata de Marie Chantal la balul de la Palatul Christianborg – tiara cu diamante a reginei Sofia a Greciei.

MS regina Sofia a Greciei

Aceasta bijuterie deosebita nu a mai fost vazuta in public de zeci de ani si majoritatea lumii credea ca fost vanduta de Casa Regala elena dupa plecarea in exil. Tiara cu diamante se pare ca ar fi fost un cadou pentru Sofia (nascuta principesa a Prusiei, verisoara primara a reginei Maria a Romaniei) din partea mamei sale, Victoria, cunoscuta la acea vreme ca Imparateasa Frederick a Germaniei, prima fiica a reginei Victoria a Marii Britanii, cu ocazia casatoriei dintre Sofia si Constantin al Greciei, viitorul rege Constantin I.

Din pozele vremii se poate deduce ca aceasta bijuterie a fost una dintre preferatele Sofiei, care a avut o casnicie fericita, dar a carei viata a fost marcata de neintelegerile cu fratele sau mai mare, kaiserul Wilhelma al II-lea al Germaniei, dar si de exilul datorat instabilitatii politice din Grecia.

MS regina Elena a Romaniei

Regele Constantin I si regina Sofia au fost parintii Reginei-Mama a Romaniei – Elena – care, desi nu a fost niciodata in posesia tiarei cu diamante, are un impresionant set de portrete care o infatiseaza purtand-o. In cadrul postarii din Saptamana 35, am ilustrat printr-un tabel genealogic linia succesorala la tronul Greciei. Daca in cazul regilor Alexandru si George al II-lea ai Greciei situatia a fost oarecum diferita, in cazul regelui Paul putem vorbi despre o casatorie “viabila”, iar Frederika de Hanovra si-a indeplinit cu mult mai mult success indatoririle de regina-consoarta a Greciei. In 1947 ea a intrat in posesia bijuteriilor regale, iar tiara cu diamante a reginei Sofia a fost una dintre piesele sale favorite pe care a purtat-o in numeroase portrete oficiale.

MS regina Frederika a Greciei
(purtand tiara cu smaralde drept colier,
vezi Saptamana 15 )

Anne-Marie a Danemarcei a devenit regina Greciei in anul 1964 insa eu nu stiu ca ea sa fi purtat vreodata tiara cu diamante a reginei Sofia. Nu am vazut niciodata vreo poza oficiala care sa confirme faptul ca Familia Regala a Greciei se afla in continuare in posesia acestei bijuterii, pana la evenimentele de la mijlocul acestei luni, mai bine de 40 de ani mai tarziu. Forumurile inaintau ipoteza ca tiara sa fi fost vanduta in anii exilului si apoi reachizitionata de curand de catre instarita familie Miller, din care se trage Marie Chantal, insa eu nu am gasit nicio confirmare oficiala in acest sens. Ma bucur insa ca o piesa atat de frunoasa si plina de istorie ne fascineaza in continuare.

© Chris Jackson/Getty Images
ASR Principesa Mostenitoare a Greciei

Pui continental

Aceasta este cea de-a doua reteta trimisa Principesei Mostenitoare de catre principesa Irina si sotul acesteia, domnul John Wesley Walker. Reteta este o favorita a familiei. Personal, am fost incantat de simplitatea ei.

Am fiert o punga de orez conform instructiunilor de pe pachet, asa incat a ramas putin nefiert. Am pus orezul scurs de apa intr-un vas de Jena, am adaugat peste el sase pulpe de pui spalate si condimentate cu sare si am turnat deasupra aproximativ jumatate de litru de supa-crema de ciuperci. Am taiat felii cateva ciuperci albe si le-am asezat deasupra pulpelor de pui si am introdus vasul de Jena la cuptor, la foc mediu, pentru 90 de minute.

Am servit pulpele de pui condimentate cu praf de chilli, alaturi de orez si ciuperci, iar pentru ornare am folosit patrunjel verde, proaspat.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 55.

Saptamana 54

Anul acesta este marcat de doua importante Jubilee regale in Europa. Primul astfel de eveniment a avut loc in Danemarca pe 14 ianuarie, iar cel de-al doilea va avea loc in iunie, in Regatul Unit. Regina Margarethe a II-a a Danemarcei a sarbatorit 40 de ani pe tron, alaturi de familia sa extinsa, ce include capetele incoronate ale Europei, precum si alaturi de intreaga societate daneza, care a sarbatorit, la randul sau, un moment important din propria sa istorie si evolutie.

MS Regina Danemarcei
Margarethe a II-a

Privind acest eveniment din prisma puternicelor miscari sociale ce au loc in tara noastra si care au inceput cu o zi inainte de Jubileul danez, nu putem sa nu fim frapati de diferentele ce exista intre societatile noastre. Bineinteles ca o analiza superficiala nu este suficienta, insa am convingerea ca momentele de restriste, de care vorbea cu atata intelepciune MS Regele in comunicatul de presa dat ieri, si care pot avea si au loc in orice fel de societate, fie ea una republicana ori monarhica, pot fi mai usor depasite atunci cand exista in fruntea statului o persoana capabila, a carui primare instincte si principii fundamentale sunt de a se dedica trup si suflet bunastarii societatii in intregimea sa. Acest rol este cu siguranata indeplinit de monarhie intr-un stat democratic, ghidat de o constitutie, asa cum se intampla in Danemarca.

Dincolo de neajunsuri, de saracie si de toate lucrurile care inca nu merg bine, este atitudinea de totala sfidare si autismul celor care se afla la guvernare, inclusiv a seful statului, care i-a adus pe oameni la disperare. Presedintele-jucator, o fabulatie in fond, pierde in prezent la propriul sau joc. Exista, in continuare, o mare nevoie de dialog in viata noastra politica, iar cel care prin definitia data de Constitutie ar trebui sa incurajeze acest dialog, tace…

Jubileul Regelui de anul trecut a indemnat la coeziune si ne-a indemnat pe toti cei care am avut disponibilitatea sa ne uitam inspre toate acele lucruri pozitive care ne definesc ca si popor. Activitatea zilnica a Casei Regale ne indeamna in aceeasi directie, fara a uita de realitatile de zi cu zi. Casa Regala vorbeste natiunii, ii intelege nelinistea si ii ofera sprijinul si compasiunea, pentru ca acesta este rolul si menirea sa.

"Sarbatorim" azi 153 de ani de la Unirea Principatelor Romane printr-o mare dezbinare...

Chilli con carne

(fasole cu carne tocata si ardei iute)

Saptamana aceasta descriu prima dintre cele trei retete ale principesei Irina, cea de-a doua sora a Principesei Mostenitoare, care locuieste in Statele Unite. Traditia culinara americana se regaseste in toate aceste trei retete. Chilli con carne este un fel de mancare mexican, care se bucura de o popularitate foarte mare in America si nu numai.

Am calit o ceapa alba in putin ulei de floarea soarelui, iar in momentul in care a devenit aproape translucenta, am adaugat deasupra jumatate de kilogram de carne tocata de vita. Am lasat carnea sa se rumeneasca putin, astfel incat sa nu mai fie deloc rosie, si am condimentat cu sare si piper negru.

Am continuat prin a adauga deasupra doua conserve de fasole rosie, una de rosii, doi ardei iuti pisati, precum si chimen si oregano. Am amestecat totul bine si am lasat sa fiarba la foc mic, aproximativ o ora, amestecand din cand in cand. Pentru a nu se prinde mancarea, am adaugat putina apa, dupa jumatate de ora.

Desi nu sunt un mare iubitor de fasole boabe, mi-a placut foarte mult acest fel de mancare. Este ceea ce americanii ar numi comfort food si merge extrem de bine intr-o zi rece de iarna.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 50.

Saptamana 53

Alte doua resedinte care trebuie sa fi fost extrem de familiare lui Missy a Romaniei in Ducatul de Saxa-Coburg-Gotha sunt Palatele Edinburgh si Ehrenburg, ambele situate in centrul orasului Coburg, de-o parte si de alta a Pietei Palatului sau Schloßplatz.

Palais Edinburgh, Coburg

Palais Edinburgh se afla chiar langa cladirea Teatrului din Coburg si a fost prima resedinta a Familiei Edinburgh in Germania, in perioada in care Ducele si Ducesa au petrecut-o ca succesori ai lui Ernest al II-lea de Saxa-Coburg-Gotha. In afara de Teatru, Palais Edinburgh este incadrat de Parcul orasului, care are dimensiuni considerabile.

Aproape diametral opus, incadrat pe o parte de Parc, iar pe cealalta de oras, se afla mult mai impunatorul Palat Ehrenburg, cu arhitectura sa gotica, oarecum greoaie. Dupa cum se arata si in volum, minunata fotografie pe care Diana Mandache a folosit-o drept coperta a volumului Dearest Missy a fost facuta in Coburg, la acest palat.

Palatul Ehrenburg, Coburg

Mai multe evenimente fericite de familie au avut loc la Ehrenburg, printre care casatoria Victoriei Melita cu Marele Duce de Hessa-Darmstadt sau a Alexandrei (cea de-a doua sora a Mariei) cu principele de Hohenlohe-Langenburg. Exista o superba poza cu invitatii de la aceasta a doua nunta in volumul Marie of Romania a Dianei Mandache. Chiar si actualul Print Mostenitor de Saxa-Coburg-Gotha, Hubertus, si-a organizat receptia de nunta la Ehrenburg, in 2009, loc in care s-a facut si fotografia oficiala de nunta.



Schloßplatz, Coburg



Paste cu sos de usturoi si anchois

Aceasta este ultima reteta din capitolul dedicat ASR principesa Elena a Romaniei. Este o reteta de o dificultate redusa. Poate pentru ca nu sunt cel mai mare amator de anchois, desi im plac pastele foarte mult, trebuie sa recunosc ca acest fel nu a fost preferatul meu.

Am fiert un pachet de spaghetti, conform instructiunilor de pe pachet, cam 4 minute, astfel incat sa fie al dente.

Am incins putin ulei de masline intr-o tigaie, in care am prajit 12 catei de usturoi, taiati in felii subtiri, pana cand au devenit aurii si crocanti, aproape ca niste chipsuri. Am scos usturoiul din tigaie si l-am lasat deoparte pe un prosop de hartie, pentru ca excesul de ulei sa fie absorbit.

In aceeasi tigaie, in uleiul cald, aromatizat cu usturoi, am adaugat anchois si am lasat sa se caleasca putin, dupa care am adaugat niste ardei iute, taiat rondele, si coaja rasa de la o lamaie. Am amestecat bine, astfel incat aromele sa se patrunda, iar apoi am adaugat niste zeama de la o lamaie galbena.

Am asezat pastele intr-un vas oval, de sticla, am adaugat peste ele sosul de anchois si am amestecat. Am ornat cu “chipsurile” de usturoi si branza parmesan.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 40.

Saptamana 52

M-am bucurat nespus sa vad ca Dearest Missy a fost nominalizata drept cartea lunii ianuarie (2012) in revista Majesty. Este o mare onoare, pe care doamna Mandache a mai avut-o cel putin odata, din cate imi aduc aminte, atunci cand si-a lansat superbul album Marie of Romania ce reuneste o colectie excelenta de poze si descrie viata celebrei regine a Romaniei prin imagini si text.

Aceasta placere de a vedea extraordinara munca a doamnei Mandache rasplatita a fost completata de bucuria de a citi articolul lui Robert Golden de la finalul revistei (pag. 66), care descrie cu detalii nunta celor care aveau sa devina suveranii Roamniei Mari: Ferdinand & Maria. Dupa cum bine arata domnul Golden, multe dintre importantele evenimente de familie nu apar in corespondenta dintre Maria si mama sa, din simplul motiv ca ambele erau prezente.

Schloss Rosenau, Coburg

Continuand lectura volumului Dearest Missy am constatat ca unul dintre locurile care apar cel mai frecvent in corespondenta dintre mama si fiica este Castelul Rosenau din Coburg. Aceasta cladire, in stil gotic german, a fost un adevarat camin pentru Maria a Romaniei si din scrisorile publicate reiese atasamentul sau precum si cel al Ducesei de Edinburgh si Saxa-Coburg-Gotha fata de acest loc in care familia putea petrece clipe frumoase impreuna, bucurandu-se de gradini si de liniste.

Tanara Maria a primit, se pare, permisiunea de a decora interiorul turnului dupa bunul sau plac, putand astfel pune in evidenta talentul sau de design interior si tendinta spre ambiente romantice, pe care le va cultiva si mai tarziu la Cotroceni sau Sinaia.

Ducele & Ducesa de Saxa-Coburg-Gotha,
alaturi de fiicele lor si vaduva ducelui Ernest al II-lea, Coburg.
(Principesa Mostenitoare a Romaniei este prima din dreapta)

Ducele de Edinburgh a succedat la tronul Ducatului de Saxa-Coburg-Gotha in anul 1893, dupa moartea unchiului sau patern, ducele Ernest al II-lea. Ernest fusese fratele mai mare al printului Albert, consortul reginei Victoria, iar casatoria sa cu principesa Alexandrine de Baden nu a produs niciun mostenitor, cel mai probabil datorita caracterului promiscuu al Ducelui. Printul de Wales, viitorul Edward al VII-lea, a renuntat la dreptul sau de succesiune astfel ca, fratele sau, Alfred, ducele de Edinburgh a fost cel care a devenit noul Duce de Saxa-Coburg-Gotha.

ASR Principele Consort al Marii Britanii,
principe de Saxa-Coburg-Gotha

Rosenau a fost locul de nastere al bunicului patern al reginei Maria, Printul Consort Albert, fiind astfel un loc de mare insemnatate pentru regina Victoria, care a vizitat castelul de mai multe ori. In anul 1900, Ducele de Edinburgh si Saxa-Coburg-Gotha trecea in nefiinta la Rosenau, cu aproximativ jumatate de an inainte de augusta sa mama. Un eveniment mai fericit a avut loc la Rosenau in 1909, cand sora cea mai mica a Mariei, Beatrice, s-a casatorit cu Ducele de Galliera, Infante al Spaniei.

Principesa Beatrice de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha
si
Alfonso, Infante al Spaniei, al V-lea Duce de Galliera

Lemon Drizzle Cake

(o delicioasa prajitura cu lamaie)

Eu, care sunt unul dintre cei mai mari amatori de deserturi cu lamai/citrice, am apreciat din plin aceasta reteta a principesei Elena.

Am inceput prin a pregati blatul: o tabla de unt la temperatura camerei, batuta cu zahar, la care am adaugat 4 oua, unul cate unul, si coaja rasa de la o lamaie. Am amestecat bine cu mixerul, pana cand am obtinut un amestec omogen. Separat, am amestecat faina cu un plic de praf de copt si semintele de mac, dupa care le-am adaugat deasupra amestecului de unt, zahar si coaja de lamaie, amestecand cu mixerul prevazut cu paletele speciale pentru aluat.

Am turnat aluatul intr-o tava de cozonac, potrivita cu hartie de copt si am bagat-o la cuptor, la 180⁰, pana cand a “trecut” testul cu scobitoarea, aproximativ o ora.

In timp ce prajitura era la cuptor, am pregatit siropul: putina apa, zahar si zeama de la 2 lamai, la foc potrivit, pana cand s-a ingrosat putin.

Cand blatul s-a copt, am scos prajitura din cuptor si am intepat-o peste tot, dupa care am turnat siropul din zahar si lamaie deasupra. Conform retetei, este important ca atat blatul, cat si siropul sa fie calde in acest moment.

Am lasat prajitura sa se raceasca, dupa care am taiat-o felii. In mod normal, Lemon Drizzle Cake este un desert ce traditional se serveste alaturi de ceai. Enjoy!

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 44.

Saptamana 51

La multi ani 2012 !!!

Palatul San Antonio, Malta

Cariera Ducelui de Edinburgh, tatal reginei Maria a Romaniei, a fost strans legata de Marina Regala britanica, iar aceasta profesie a insemnat ca familia de Edinburgh a calatorit destul de mult, in special in zona Marii Mediteraneene. Unul dintre locurile in care ei au fost postati pentru mai multi ani a fost Malta.

Presa ilustreaza un bal dat la Malta
de catre Ducele & Ducesa de Edinburgh (1887)

Malta a reprezentat un important punct din care Marina Regala putea controla traficul din zona, iar prezenta pe insula a celui de-al doilea fiu al reginei Victoria sublinia importanta sa strategica.

Familia de Edinburgh s-a stabilit in Palatul San Antonio, iar ce-a de-a doua fiica a Ducelui si Ducesei de Edinburgh, Victoria Melita, s-a nascut in acest pitoresc loc. In prezent, edificiul serveste drept resedinta a Presedintelui.

Memoriile reginei Maria fac numeroase referiri la fericitele zile petrecute in Insula Malta. In acesta perioada s-a format un puternic atasament intre Missy si Georgie, al doilea fiu al Printului de Wales (Edward al VII-lea), care a succedat la tronul britanic  in 1910, sub numele de George al V-lea.

Ducesa de Edinburgh alturi de fiicele sale, Malta

Rubarba cu jeleu de sampanie

Am curatat tijele de rubarba si am indepartat atele. Am pus la fiert 3 cani de apa si o cana de zahar, iar cand a inceput sa fiarba am adaugat rubarba, precum si coaja de la o lamaie galbena, lasand pe foc cateva minute. Am strecurat rubarba si am pus-o deoparte.

Am dizolvat un pachet de gelatina alba in apa rece, conform instructiunilor de pe ambalaj. Am pus la foc o parte din sampanie, impreuna cu cateva linguri de zahar, pana cand s-a incalzit bine, dupa care am adaugat gelatina si am amestecat pana cand s-a dizolvat in totalitate. Am indepartat vasul de pe foc si am adaugat si restul de sampanie, lasand sa se raceasca, fara a se intari de tot.

Am asezat jumatate din rubarba in vasele de desert si am acoperit cu jumatate din gelatina, dupa care am introdus la rece. In momentul in care gelatina s-a intarit, am mai adaugat un strat de rubarba si unul de gelatina, precum si fasii de coaja de lamaie. Am reintrodus vasele la frigider si le-am lasat pana a doua zi, astfel incat gelatina sa fie bine intarita.

Principesa Elena sugereaza ca acest desert sa fie servit alaturi de frisca proaspata si buscuiti shortbread.

Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 47.