17.1.12

Saptamana 53




Alte doua resedinte care trebuie sa fi fost extrem de familiare lui Missy a Romaniei in Ducatul de Saxa-Coburg-Gotha sunt Palatele Edinburgh si Ehrenburg, ambele situate in centrul orasului Coburg, de-o parte si de alta a Pietei Palatului sau Schloßplatz.


Palais Edinburgh, Coburg


Palais Edinburgh se afla chiar langa cladirea Teatrului din Coburg si a fost prima resedinta a Familiei Edinburgh in Germania, in perioada in care Ducele si Ducesa au petrecut-o ca succesori ai lui Ernest al II-lea de Saxa-Coburg-Gotha. In afara de Teatru, Palais Edinburgh este incadrat de Parcul orasului, care are dimensiuni considerabile.
Aproape diametral opus, incadrat pe o parte de Parc, iar pe cealalta de oras, se afla mult mai impunatorul Palat Ehrenburg, cu arhitectura sa gotica, oarecum greoaie. Dupa cum se arata si in volum, minunata fotografie pe care Diana Mandache a folosit-o drept coperta a volumului Dearest Missy a fost facuta in Coburg, la acest palat.


Palatul Ehrenburg, Coburg


Mai multe evenimente fericite de familie au avut loc la Ehrenburg, printre care casatoria Victoriei Melita cu Marele Duce de Hessa-Darmstadt sau a Alexandrei (cea de-a doua sora a Mariei) cu principele de Hohenlohe-Langenburg. Exista o superba poza cu invitatii de la aceasta a doua nunta in volumul Marie of Romania a Dianei Mandache. Chiar si actualul Print Mostenitor de Saxa-Coburg-Gotha, Hubertus, si-a organizat receptia de nunta la Ehrenburg, in 2009, loc in care s-a facut si fotografia oficiala de nunta.



Schloßplatz, Coburg





Paste cu sos de usturoi si anchois



Aceasta este ultima reteta din capitolul dedicat ASR principesa Elena a Romaniei. Este o reteta de o dificultate redusa. Poate pentru ca nu sunt cel mai mare amator de anchois, desi im plac pastele foarte mult, trebuie sa recunosc ca acest fel nu a fost preferatul meu.
Am fiert un pachet de spaghetti, conform instructiunilor de pe pachet, cam 4 minute, astfel incat sa fie al dente.
Am incins putin ulei de masline intr-o tigaie, in care am prajit 12 catei de usturoi, taiati in felii subtiri, pana cand au devenit aurii si crocanti, aproape ca niste chipsuri. Am scos usturoiul din tigaie si l-am lasat deoparte pe un prosop de hartie, pentru ca excesul de ulei sa fie absorbit.
In aceeasi tigaie, in uleiul cald, aromatizat cu usturoi, am adaugat anchois si am lasat sa se caleasca putin, dupa care am adaugat niste ardei iute, taiat rondele, si coaja rasa de la o lamaie. Am amestecat bine, astfel incat aromele sa se patrunda, iar apoi am adaugat niste zeama de la o lamaie galbena.






Am asezat pastele intr-un vas oval, de sticla, am adaugat peste ele sosul de anchois si am amestecat. Am ornat cu “chipsurile” de usturoi si branza parmesan.





Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 40.

10.1.12

Saptamana 52





M-am bucurat nespus sa vad ca Dearest Missy a fost nominalizata drept cartea lunii ianuarie (2012) in revista Majesty. Este o mare onoare, pe care doamna Mandache a mai avut-o cel putin odata, din cate imi aduc aminte, atunci cand si-a lansat superbul album Marie of Romania ce reuneste o colectie excelenta de poze si descrie viata celebrei regine a Romaniei prin imagini si text.
Aceasta placere de a vedea extraordinara munca a doamnei Mandache rasplatita a fost completata de bucuria de a citi articolul lui Robert Golden de la finalul revistei (pag. 66), care descrie cu detalii nunta celor care aveau sa devina suveranii Roamniei Mari: Ferdinand & Maria. Dupa cum bine arata domnul Golden, multe dintre importantele evenimente de familie nu apar in corespondenta dintre Maria si mama sa, din simplul motiv ca ambele erau prezente.




Schloss Rosenau, Coburg




Continuand lectura volumului Dearest Missy am constatat ca unul dintre locurile care apar cel mai frecvent in corespondenta dintre mama si fiica este Castelul Rosenau din Coburg. Aceasta cladire, in stil gotic german, a fost un adevarat camin pentru Maria a Romaniei si din scrisorile publicate reiese atasamentul sau precum si cel al Ducesei de Edinburgh si Saxa-Coburg-Gotha fata de acest loc in care familia putea petrece clipe frumoase impreuna, bucurandu-se de gradini si de liniste.
Tanara Maria a primit, se pare, permisiunea de a decora interiorul turnului dupa bunul sau plac, putand astfel pune in evidenta talentul sau de design interior si tendinta spre ambiente romantice, pe care le va cultiva si mai tarziu la Cotroceni sau Sinaia.




Ducele & Ducesa de Saxa-Coburg-Gotha,
alaturi de fiicele lor si vaduva ducelui Ernest al II-lea, Coburg.
(Principesa Mostenitoare a Romaniei este prima din dreapta)




Ducele de Edinburgh a succedat la tronul Ducatului de Saxa-Coburg-Gotha in anul 1893, dupa moartea unchiului sau patern, ducele Ernest al II-lea. Ernest fusese fratele mai mare al printului Albert, consortul reginei Victoria, iar casatoria sa cu principesa Alexandrine de Baden nu a produs niciun mostenitor, cel mai probabil datorita caracterului promiscuu al Ducelui. Printul de Wales, viitorul Edward al VII-lea, a renuntat la dreptul sau de succesiune astfel ca, fratele sau, Alfred, ducele de Edinburgh a fost cel care a devenit noul Duce de Saxa-Coburg-Gotha.




ASR Principele Consort al Marii Britanii,
principe de Saxa-Coburg-Gotha




Rosenau a fost locul de nastere al bunicului patern al reginei Maria, Printul Consort Albert, fiind astfel un loc de mare insemnatate pentru regina Victoria, care a vizitat castelul de mai multe ori. In anul 1900, Ducele de Edinburgh si Saxa-Coburg-Gotha trecea in nefiinta la Rosenau, cu aproximativ jumatate de an inainte de augusta sa mama. Un eveniment mai fericit a avut loc la Rosenau in 1909, cand sora cea mai mica a Mariei, Beatrice, s-a casatorit cu Ducele de Galliera, Infante al Spaniei.




Principesa Beatrice de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha
si
Alfonso, Infante al Spaniei, al V-lea Duce de Galliera




Lemon Drizzle Cake
(o delicioasa prajitura cu lamaie)




Eu, care sunt unul dintre cei mai mari amatori de deserturi cu lamai/citrice, am apreciat din plin aceasta reteta a principesei Elena.
Am inceput prin a pregati blatul: o tabla de unt la temperatura camerei, batuta cu zahar, la care am adaugat 4 oua, unul cate unul, si coaja rasa de la o lamaie. Am amestecat bine cu mixerul, pana cand am obtinut un amestec omogen. Separat, am amestecat faina cu un plic de praf de copt si semintele de mac, dupa care le-am adaugat deasupra amestecului de unt, zahar si coaja de lamaie, amestecand cu mixerul prevazut cu paletele speciale pentru aluat.






Am turnat aluatul intr-o tava de cozonac, potrivita cu hartie de copt si am bagat-o la cuptor, la 180⁰, pana cand a “trecut” testul cu scobitoarea, aproximativ o ora.
In timp ce prajitura era la cuptor, am pregatit siropul: putina apa, zahar si zeama de la 2 lamai, la foc potrivit, pana cand s-a ingrosat putin.
Cand blatul s-a copt, am scos prajitura din cuptor si am intepat-o peste tot, dupa care am turnat siropul din zahar si lamaie deasupra. Conform retetei, este important ca atat blatul, cat si siropul sa fie calde in acest moment.
Am lasat prajitura sa se raceasca, dupa care am taiat-o felii. In mod normal, Lemon Drizzle Cake este un desert ce traditional se serveste alaturi de ceai. Enjoy!









Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 44.

3.1.12

Saptamana 51


La multi ani 2012 !!!



Palatul San Antonio, Malta


Cariera Ducelui de Edinburgh, tatal reginei Maria a Romaniei, a fost strans legata de Marina Regala britanica, iar aceasta profesie a insemnat ca familia de Edinburgh a calatorit destul de mult, in special in zona Marii Mediteraneene. Unul dintre locurile in care ei au fost postati pentru mai multi ani a fost Malta.


Presa ilustreaza un bal dat la Malta
de catre Ducele & Ducesa de Edinburgh (1887)


Malta a reprezentat un important punct din care Marina Regala putea controla traficul din zona, iar prezenta pe insula a celui de-al doilea fiu al reginei Victoria sublinia importanta sa strategica.
Familia de Edinburgh s-a stabilit in Palatul San Antonio, iar ce-a de-a doua fiica a Ducelui si Ducesei de Edinburgh, Victoria Melita, s-a nascut in acest pitoresc loc. In prezent, edificiul serveste drept resedinta a Presedintelui.
Memoriile reginei Maria fac numeroase referiri la fericitele zile petrecute in Insula Malta. In acesta perioada s-a format un puternic atasament intre Missy si Georgie, al doilea fiu al Printului de Wales (Edward al VII-lea), care a succedat la tronul britanic  in 1910, sub numele de George al V-lea.


Ducesa de Edinburgh alturi de fiicele sale, Malta




Rubarba cu jeleu de sampanie



Am curatat tijele de rubarba si am indepartat atele. Am pus la fiert 3 cani de apa si o cana de zahar, iar cand a inceput sa fiarba am adaugat rubarba, precum si coaja de la o lamaie galbena, lasand pe foc cateva minute. Am strecurat rubarba si am pus-o deoparte.
Am dizolvat un pachet de gelatina alba in apa rece, conform instructiunilor de pe ambalaj. Am pus la foc o parte din sampanie, impreuna cu cateva linguri de zahar, pana cand s-a incalzit bine, dupa care am adaugat gelatina si am amestecat pana cand s-a dizolvat in totalitate. Am indepartat vasul de pe foc si am adaugat si restul de sampanie, lasand sa se raceasca, fara a se intari de tot.
Am asezat jumatate din rubarba in vasele de desert si am acoperit cu jumatate din gelatina, dupa care am introdus la rece. In momentul in care gelatina s-a intarit, am mai adaugat un strat de rubarba si unul de gelatina, precum si fasii de coaja de lamaie. Am reintrodus vasele la frigider si le-am lasat pana a doua zi, astfel incat gelatina sa fie bine intarita.
Principesa Elena sugereaza ca acest desert sa fie servit alaturi de frisca proaspata si buscuiti shortbread.








Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 47.

27.12.11

Saptamana 50

An Nou fericit !!!


Osbourne House, Insula Wight



Dupa ce familia reginei Victoria a inceput sa se extinda, atat ea cat si sotul sau, Printul Consort Albert, au cautat o locatie potrivita pentru o resedinta de vacanta, departe de agitatia din Londra. In anul 1845, ei au achizitionat o proprietate in Insula Wight, cunoscuta sub numele de Osbourne House. Cladirea initiala, in stil georgian, s-a dovedit total neincapatoare pentru Familia Regala, astfel ca Printul Consort s-a ocupat de constrirea unei vile de mari dimensiuni, in stil Italian, el fiind un mare admirator al artei din Peninsula, pe care o studiase in tinerete.


Regina Victoria & Printul Consort
alaturi de copiii lor, de Craciun



Osbourne House a devenit una dintre principalele resedinte regale pe intreaga perioada a domniei reginei Victoria. Craciunul era celebrat la Osbourne in stilul german, popularizat de printul Albert. Nu stiu cu siguranta daca sotul Reginei a fost cel care a introdus in Familia Regala britanica traditia bradului de Craciun, avand in vedere ca si stramosii Reginei, din dinastia de Hanovra, erau germani, insa este sigur ca regina Victoria si printul Albert au fost cei care au introdus traditia sarbatoririi Craciunului in familie, alaturi de copii, in jurul bradului.
Viitoarea regina Maria a Romaniei a petrecut si ea vacante de vara, impreuna cu fratele si surorile sale si alaturi de numerosii lor  verisori, la Osbourne. Era cu siguranta un cadru excelent pentru copii: parcuri, plaja…



Viitoarea Regina a Romaniei la Osbourne
(a patra de la stanga la dreapta)



Casa a fost pastrata aproape neschimbata dupa moartea Printului Consort, probabil cu exceptia unei sali indiene, amenajata in ultima decada a secolului al XIX-lea, un fel de altar la adresa pozitiei reginei Victoria ca imparateasa a Indiei, sala in care erau impodobiti brazii de Craciun.
Osbourne House a fost martora la evenimente fericite de familie, precum casatoriile principeselor Alice (1862) sau Beatrice (1885), dar a fost si locul in care s-a stins o epoca, atunci cand la 22 ianuarie 1901, regina Victoria a inchis pentru ultima data ochii, dupa mai bine de 63 de ani de domnie.



Nunta principesei Beatrice (Osbourne)
principesele Victoria Melita, Maria si Alexandra de Edinburgh
sunt in primul rand, alaturi de mireasa



Fiul si urmasul reginei Victoria, regele Edward al VII-lea, a preferat Sandrigham House ca si resedinta de vacanta, astfel ca Osbourne a fost daruit natiunii. Actuala Regina, impreuna cu familia sa, au petrecut acest Craciun la Sandrigham.




Tocana de miel




Incep un nou capitol saptamana acesta, capitol dedicat retetelor trimise Principesei Mostenitoare de catre sora sa, principesa Elena. Prima reteta pe care o descriu, este o tocana de miel pe care am gatit-o pentru prima oara la Pasti, deoarece este perioada anului in care se poate gasi carne proaspata de miel. Am fost incantat de rezultat! In principiu, eu nu am fost niciodata cel mai mare amator de tocana de miel, preferand intotdeauna friptura, insa trebuie sa recunosc ca aceasta este o varianta demna de incercat.
Am taiat carnea de miel in bucati mici, pe care le-am dat prin faina alba (condimentata cu sare si piper) si le-am rumenit pe toate partile intr-o tigaie cu ulei. La final le-am pus intr-o oala cu peretii grosi.
Separat, am calit niste morcovi, tije de telina, praz si salota pana cand s-au inmuiat si au devenit aurii, dupa care le-am adaugat in oala, peste carnea de miel.






Am taiat o ceapa mare, alba si am calit-o in ulei pana cand a ajuns la consistenta legumelor, de mai sus. Am adaugat peste ea usturoi si rozmarin si am mai lasat-o putin la foc, dupa care am turnat doua pahare de vin rosu in tigaie, astfel incat toate ramasitele prajite sa se desprinda de tigaie. Am adaugat si acest amestec peste carnea de miel, alaturi de un consommé obtinut din oase de miel si cateva frunze de dafin.
Am fiert tocana la foc minim, timp de 3 ore, dupa care am servit-o alaturi de mamaliga.





Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 43.

20.12.11

Saptamana 49



Carciun fericit !!!



Familia reginei Victoria (Castelul Windsor),
viitoarea Regina a Romaniei este infatisata in partea stanga,
langa pian




Am vizitat pentru prima data Castelul Windsor in anul 1996. A fost o experienta extraordinara. Acest imens castel a fost construit in timpul regelui Wilhelm Cuceritorul, in secolul al XI-lea, si poate fi vizitat chiar si in zilele noastre. Este o cladire uluitoare, iar actuala dinastie britanica is trage numele de la acest edificiu impresionant. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca acest castel continua sa fie resedinta regala de sute de ani.



Castelul Windsor



Am fost uluit sa observ, cu ocazia primei mele vizite la Windsor, un tablou minunat, care o infatiseaza pe viitoarea regina Maria a Romaniei pe vremea copilariei, cand era cunoscuta ca ASR principesa Maria de Edinburgh. Este un tablou inocent, care prefigureza celebra frumusete a viitoarei Regine a Romaniei, demna urmasa a reginei Victoria a Angliei.



ASR principesa Maria de Edinburgh




Castelul Windsor a fost una dintre cladirile istorice in care regina Maria si-a trait primii ani de viata, la invitatia augustei sale bunici – Regina-Bunica – dupa cum o numea in Memoriile sale.
Din cate reiese din corespondenta de mai tarziu dintre Maria a Romaniei si mama sa, ducesa de Edinburgh, Castelul Windsor nu poate sa fi fost una dintre destinatiile lor favorite. Una dintre explicatii trebuie sa fie atmosfera destul de sumbra care a fost impregnata in acest loc dupa moartea Printului Consort Albert, iubitul sot al reginei Victoria. Desigur, celebra clima britanica nu avea cum sa ajute aceasta atmosfera sumbra. Retin si acum, insa, cum regina Maria a Romaniei isi aducea aminte de intalnirile cu Regina-Bunica, precum si de mirosul de flori de portocal din aparatmentele regale.




Prajitura “Gabriela”




Am avut atat de mult succes cu aceasta reteta incat sunt foarte increzator ca o pot recomanda tuturor in preajma Craciunului! Nu mi s-a parut extrem de complicata prepararea ei, iar combinatia de dulce-acrisor, data de zeama si coaja de lamaie, este una dintre favoritele mele.
Am preparat doua blaturi, fiecare din cate 5 albusuri batute spuma cu cate 2 cani de zahar si 1 cana ½ de nuca macinata grosier. Le-am pus la cuptor, la foc mediu, in jur de o ora, pana cand au crescut si au devenit aurii, in tavi unse cu unt, potrivite cu hartie de copt. La final, le-am lasat la racit.







Pentru crema, am pregatit la bain-marie 10 galbenusuri cu lapte, putina sare, zahar si faina, la foc redus, pana am obtinut o crema ingrosata, pe care am lasat-o sa se raceasca. Separat, am batut doua table de unt fara sare cu coaja si zeama de lamaie, dupa care am incorporat rezultatul la crema de mai sus.
Am intins crema de unt si galbenusuri etc. intre cele doua foi de prajitura si le-am lasat la frigider pentru 24 de ore. Rezultatul a fost remarcabil si abia astept sa duc cateva esantioane la birou pentru a primi feedback.





Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 165.

13.12.11

Saptamana 48




Asa cum aratam si saptamana trecuta, doamna Diana Mandache a facilitat, printr-o munca considerabila si o migala pe masura, iesirea la lumina a volumului Dearest Missy, care reuneste corespondenta dintre Maria Alexandrovna, ducesa de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha, si fiica sa cea mai mare, Maria a Romaniei, in perioada anilor 1879 – 1900. In postarile mele viitoare, voi mai vorbi despre aceasta monumentala lucrare, pe care o apreciez imens.
Dearest Missy m-a inspirat sa prezint cititorilor acestui blog o parte dintre locurile care au fost familiare principesei Maria, locuri unde ea a copilarit sau locuri pe care le-a vazut cu ocazia vizitelor de familie, explicand, de asemenea, legaturile sale de rudenie cu familiile regale si princiare europene de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX.



Eastwell Park in a doua jumatate a sec. XIX


Principesa Maria Alexandra Victoria de Edinburgh, principesa de Marea Britanie & Iralnda, s-a nascut la Eastwell Park, Anglia, in anul 1875, la 29 octombrie, fiind prima fiica si cel de-al doilea copil al ducelui de Edinburgh (principele Alfred, cel de-al doilea fiu al reginei Victoria) si al Marii Ducese Maria Alexandrovna (unica fiica a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei).
Eastwell Park se afla in comitatul Kent din SE-ul Angliei si a fost inchiriat de catre familia Ducelui si Ducesei de Edinburgh ca resedinta lor de la tara. Dinrte copiii cuplului ducal, doua fiice s-au nascut in acest loc: Maria, viitoarea regina a Romaniei si Beatrice, viitoare infanta a Spaniei, ultimul copil al cuplului regal.



Eastwell Park in ziua de azi


In perioada in care a locuit in Regatul Unit, familia de Edinburgh si-a impartit viata intre acesta resedinta din provincie si resedinta oficiala din Londra, care se gasea in inima capitalei britanice, la Clarence House, in imediata vecinatate a Palatului Buckingham. Aceasta superba cladire in stil georgian a fost construita pentru si isi ia numele de la William, duce de Clarence, al treilea fiu al regelui George al III-lea, care a domnit sub numele de William al IV-lea atat in Marea Britanie, cat si in Hanovra. A fost succedat la tronul britanic de catre nepoata sa, Victoria, bunica Mariei.

Clarence House in a doua jumatate a sec. XIX
In perioada recenta Clarence House a fost resedinta oficiala din Londra a reginei Elisabeta, Regina-Mama, vaduva regelui George al VI-lea si mama actualei suverane, iar dupa moartea sa, in anul 2002, a devenit resedinta oficiala a printului Charles. In concluzie, Principesa Mostenitoare a Romaniei viziteaza destul de des aceasta locuinta celebra, la invitatia Printului de Wales, lucru mentionat si in Cartea regala de bucate. Chiar ieri, principesa Margareta si principele Radu au fost oaspetii mostenitorului Coroanei Britanice in acesta minunata cladire, care acum mai bine de 120 de ani era caminul viitoarei regine a Romaniei.


Clarence House in ziua de azi

  


Placinta cu iaurt




Saptamana acesta incerc prima dintre cele doua retete de prajitura trimise Principesei Mostenitoare de catre mama principelui Radu, dr. Gabriela Duda. Este un fel de avanpremiera la perioada Craciunului care se apropie cu repeziciune si care va fi, cu siguranta, dominata de astfel de deserturi delicioase. De altfel, aceasta prima reteta nu este deloc complicata, are un timp de pregatire redus, iar ingredientele nu sunt deloc pretentioase.
Am amestecat, intr-un bol, 5 galbenusuri de ou cu 5 linguri de zahar, o cutie de iaurt simplu si coaja de la o lamaie si o portocala. Am batut albusurile de la cele 5 oua intr-o spuma si am incorporat-o in compozitia de mai sus, adaugand la final un varf de cutit de sare.
Am uns o tava cu ulei si am potrivit la baza cateva foi de placinta, de asemenea unse cu ulei (cel mai usor e sa folositi o pensula). Am adaugat crema de ou si iaurt si am presarat cu stafide. Am acoperit cu foi de placinta (unse cu ulei) si am repetat pana cand s-au terminat ingredientele.







Am introdus tava la cuptorul incalzit la mediu, cam trei sferturi de ora, pana cand foile de placinta de deasupra au devenit aurii. La final, am scos tava din cuptor si am acoperit placinta cu un servet de panza. Pentru a servi, am presarat placinta cu zahar pudra. E delicioasa!




Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 163.

6.12.11

Saptamana 47




Luna trecuta, de ziua mea, s-a implinit 1 an de cand Principesa Margareta a Romaniei si-a lansat Cartea regala de bucate. Aceasta carte continua sa produca atat de multa placere in viata mea si pot sa spun ca, daca n-ar fi existat, as fi fost mult mai “sarac”. Atatea experiente deosebite pentru mine au avut loc datorita cartii Principesei Mostenitoare… Nu este de mirare, dupa parerea mea, ca aceasta colectie de retete si experiente de viata a devenit un bestseller.


© Diana Mndache
Dearest Missy



Anul acesta am avut placerea de primi in dar o alta carte care imi face deosebita placere: Dearest Missy. Aceast volum, editat de bine-cunoscutul istoric Diana Mandache, reuneste corespondenta dintre Maria Alexandrovna, ducesa de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha, si fiica sa cea mai mare, Maria a Romaniei, in perioada anilor 1879 – 1900.
Cei 21 de ani de corespondenta prezentati de volumul Dianei Mandache incep pe vremea cand viitoarea Principesa si Regina a Romaniei avea doar 4 ani si se incheie tocmai la ultimul Craciun al secolului al XIX-lea, cand ASR Principesa Mostenitoare a Romaniei implinise deja varsta de 25 de ani si daduse nastere, la inceputul aceluiasi an, celui de-al treilea copil al sau, principesa Mignon, viitoarea Regina a Iugoslaviei.


ASI&R Maria Alexandrovna,
ducesa de Edinburgh & Saxa-Coburg-Gotha



Trebuie sa recunosc ca de foarte mult timp am visat la o astfel de lucrare! Pentru mine ducesa de Edinburgh a fost un personaj destul de misterios, despre care cunosteam destul de putine detalii. Principala sursa de informatii fiind autobiografia si biografiile reginei Maria, precum si corespondenta dintre regina Victoria si fiica sa cea mai mare, care, fara indoiala, tinand cont si de titlul prezentei lucrari, trebuie sa fi fost punct de inspiratie pentru Diana Mandache.
Pot spune ca am intrat pentru prima oara in contact cu corespondenta dintre regina Maria si mama sa cu destul de multi ani in urma, prin intermediul unui bun prieten cu care corespondam intens la vremea aceea – John Wimbles. Acest britanic a fost marele meu calauzitor in tainele regalitatii europene, sursa mea de informatii (pe acea vreme cand nu aveam bucuria de a avea pe MS Regele si Familia Regala in tara, iar informatiile erau foarte greu de obtinut), un mare si foarte generos prieten, care mi-a daruit multe carti, adevarate comori pentru mine. De altfel, primul sau dar a fost Queen of Roumania de Hannah Pakula, biografia reginei Maria, pe care am recitit-o a patra oara (cred) chiar anul acesta. Imi amintesc cu drag de vizita mea la John, in Luton, din anul 1998, de minunata sa colectie de carti si poze cu Familia Regala a Romaniei.


Regina Maria a Romaniei



Dearest Missy ne dezvaluie mult mai mult decat doar relatia dintre Maria Alexandrovna si Maria a Romaniei, volumul ne prezinta momente de familie, momente istorice, arunca lumina asupra unor persoanje importante ale epocii, precum regina Victoria sau Carol I, si, in general, ne descrie realitatile vietii in cadrul familiilor domnitoare de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Lumea descrisa in paginile acestei carti este fascinanta, mai ales cand este privita prin prisma secolului XXI. Recomand cu caldura acest volum! Personal, il savurez cu cea mai mare placere si mi-e oarecum “teama” de momentul in care voi ajunge la ultima pagina…
Atat Cartea regala de bucate, cat si Dearest Missy pot fi foarte bune optiuni pentru cadouri de Craciun!




Mansaf
(pilaf cu carne si sos de iaurt)




Saptamana acesta inchei capitolul dedicat Familiei Regale a Iordaniei cu o reteta pe care am savurat-o din plin: Mansaf.
Am portionat carnea si am pus-o la fiert in apa rece, pentru aproximativ jumatate de ora, la foc mic. Dupa ce a inceput sa fiarba, am strans spuma de deasupra si am adaugat sare si piper negru, precum si doua cepe albe, taiate marunt, usturoi, un betisor de scortisoara, putina nucsoara, boabe de cardamon, coriandru uscat si pudra de ghimbir. Am lasat carnea si condimentele la fiert pentru inca aproximativ 20 de minute.
Separat, am prajit, in putin ulei, migdale si muguri de pin, pe care mai apoi i-am pus la uscat pe un servet de bucatarie.





Am scos carnea din oala si am tinut-o la cald intr-un vas de Jena, iar zeama ramasa am strecurat-o. Am folosit o parte din zeama pentru a fierbe orezul, iar restul pentru a prepara sosul de iaurt. Am obtinut acest sos adaugnd iaurtul in zeama de la carne si amestecand continuu cu telul, pana cand a ajuns la temperatura de fierbere. Am introdus carnea in acest sos si am tinut-o la foc pana s-a patruns de tot, avand grija sa fie frageda.
Pentru a servi, am incalzit painea araba, am intins-o pe farfurie, am adaugat un strat de orez, un strat de carne si sos de iaurt, migdale si muguri de pin, iar la final, frunze de patrunjel proaspat. Mansaf este o reteta gustoasa cu o combinatie de arome foarte originala. Patrunjelul proaspat, migdalele si mugurii de pin, alaturi de orezul care are o aroma subtila de scortisoara este cu siguranta o aventura culinara.




Reteta detaliata se afla in “Cartea regala de bucate”, Ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010, pag. 172-3.